În conformitate cu prevederile art. 2, art. 5 lit. o), art. 14 lit. a), b), c) și a celor din anexa nr. 2 din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile anexelor nr. 1 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri,

ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 1—2010

„Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare și economizoare independente”, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 4—2010

„Recipiente metalice stabile sub presiune”, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 6—2010

„Conducte metalice sub presiune pentru fluide”, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 7—2010

„Dispozitive de siguranță”, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 8—2010

„Instalații de distribuție gaze petroliere lichefiate”, prevăzută în anexa nr. 5.

Art. 6. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 9—2010

„Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune”, prevăzută în anexa nr. 6.

Art. 7. — Se aprobă Prescripția tehnică PT C 10—2010

„Conducte de abur și conducte de apă fierbinte sub presiune”, prevăzută în anexa nr. 7.

Art. 8. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

1. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 304/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 1—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică și repararea cazanelor de abur și de apă fierbinte, supraîncălzitoarelor și a economizoarelor independente”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 și 914 bis din 20 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare;

2. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 305/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 4/1—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea,

repararea și verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 și 929 bis din 23 decembrie 2003, cu modificările ulterioare;

3. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 307/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 6—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea conductelor metalice pentru fluide”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 și 902 bis din 17 decembrie 2003, cu modificările ulterioare;

4. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 308/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 7—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz și casarea dispozitivelor de siguranță”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 și 933 bis din 24 decembrie 2004, cu modificările ulterioare;

5. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 309/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 8—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind amplasarea-instalarea, asamblarea, exploatarea, repararea, distribuția și verificarea instalațiilor de gaze petroliere lichefiate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 și 910 bis din 19 decembrie 2003, cu modificările ulterioare;

6. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 310/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 9—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică și repararea cazanelor de apă caldă și a cazanelor de abur de joasă presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 și 917 bis din 20 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 385 bis/10.VI.2010 ³

7. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 311/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 10/1—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea conductelor de abur și de apă fierbinte sub presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 și 921 bis din 22 decembrie 2003, cu modificările ulterioare;

8. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 333/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 2—2003, ediția 1,

„Cerințe tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă și de apă fierbinte”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 și 75 bis din 29 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

9. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 334/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 4/2—2003, ediția 1,

„Ghid pentru proiectarea, construirea, montarea și repararea recipientelor metalice stabile sub presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 și 70 bis din 28 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

10. Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 335/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT C 10/2—2003, ediția 1,

„Ghid pentru proiectarea, construirea, montarea și repararea conductelor de abur și de apă fierbinte sub presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 și 95 bis din 2 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 9. — Anexele nr. 1—7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 10. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

Anexa nr.1

MINISTERUL ECONOMIEI COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

– ISCIR –

PT C 1-2010

CAZANE DE ABUR, CAZANE DE APĂ FIERBINTE, SUPRAÎNCĂLZITOARE ŞI ECONOMIZOARE INDEPENDENTE

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

SECŢIUNEA 1

Scop

Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, montarea, punerea în funcţiune, autorizarea/admiterea funcţionării, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, revizia, repararea şi lucrările de întreţinere pentru cazanele de abur, cazanele de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele independente.

(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.

SECŢIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică:

1. cazanelor de abur cu presiunea nominală a aburului (PS) mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar);

2. cazanelor de apă fierbinte cu temperatura maximă a apei mai mare de 110^ºC;

3. supraîncălzitoarelor de abur şi economizoarelor independente.

2. Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare, „cazane”.

3. Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai funcţionat.

Art. 3 Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 4 Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:

1. cazanele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;

2. schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a căror funcţie este, în principal, răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite impuse de

procesul tehnologic respectiv şi numai, în secundar, de a produce abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur;

3. aparatele de vulcanizare cu foc direct;

4. cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa, ca de exemplu difil, difenil, uleiuri organice, soluţii amoniacale şi altele asemenea, pentru care prezenta prescripţie tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind montarea/instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă acestora;

5. cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.

SECŢIUNEA a 3-a

Referinţe normative

Art. 5 Prezenta prescripţie tehnică face referiri la următoarele acte normative:

1. Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006;

3. Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006;

4. Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002;

5. Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002;

6. Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 16 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

7. Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

8. Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 ianuarie 2005;

9. Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004 pentru modificarea unor Hotărâri ale Guvernului în scopul eliminării unor dispoziţii privind obligativitatea aplicării standardelor şi actualizării referirilor la standarde, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004;

10. Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR – operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 9 octombri 2009;

11. Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalaţiile şi echipamentele neautorizate sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare conform prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 10 august 2005;

12. Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 4 noiembrie 2009;

SECŢIUNEA a 4-a

Termeni, definiţii şi abrevieri

Art. 6 (1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. acceptare – acţiunea prin care se admite şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri şi altele asemenea în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

2. accesibilitate pentru utilizare şi întreţinere – caracteristică a cazanului de a permite personalului de deservire sau de întreţinere accesul la piesele componente în timpul

exploatării sau întreţinerii;

3. accesorii de securitate – dispozitive destinate protejării cazanelor împotriva depăşirii limitelor admise. Acestea cuprind:

   1. dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate;

   2. dispozitive de limitare, care acţionează mijloace de corecţie sau închid şi blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de măsurare şi control cu funcţie de securitate;

4. accesorii pentru reglarea presiunii – dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune;

5. accident – eveniment fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unui cazan, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori mediul;

6. admitere a funcţionării – acordul emis de către operatorul RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru un cazan, în cazurile prevăzute de prezenta prescripţie tehnică, în scopul atestării faptului că acel cazan îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

7. armătura brută a cazanului – dispozitiv care nu se află sub presiunea mediului de lucru, destinat asigurării deservirii şi funcţionării normale a focarului şi a canalelor de gaze (grătar, uşă de vizitare, gură de observare, clapetă de explozie şi altele asemenea);

8. armătura fină a cazanului – dispozitiv sau aparat aflat sub presiunea mediului de lucru, destinat asigurării funcţionării normale a cazanului, ca de exemplu supapă de siguranţă, indicator de nivel, organ de închidere şi reglare, aparate de măsurare, control şi protecţie şi altele asemenea;

9. autoritate competentă – orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

10. autorizare – activitate de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică în legătură cu un cazan;

11. autorizarea funcţionării – acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de cazane, după caz, stabilit prin prezenta prescripţie, în scopul atestării faptului că un cazan îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

12. autorizaţie – document emis de ISCIR prin care se acordă persoanelor fizice sau juridice dreptul de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;

13. avarie – deteriorare suferită de un cazan, care scoate din funcţiune cazanul respectiv;

14. aviz obligatoriu de instalare – acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de cazane, după caz, ca urmare a verificării condiţiilor de montare/instalare conform prescripţiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;

15. cazan cu circulaţie forţată – cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează cu ajutorul unei pompe;

16. cazan cu circulaţie forţată unică – cazanul de abur sau de apă fierbinte în care apa străbate o singură dată sistemul vaporizator, respectiv sistemul de încălzire, pentru a se transforma în abur, respectiv în apă fierbinte;

17. cazan cu circulaţie naturală – cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează ca urmare a diferenţelor de greutate specifică apărute prin încălzire/vaporizare;

18. cazan de abur – echipament sub presiune care produce abur utilizat în afara acestuia, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;

19. cazan de apă fierbinte – echipament sub presiune care produce apă fierbinte care este utilizată în afara acestuia, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;

20. cazan de abur cu circulaţie forţată multiplă – cazanul de abur în care amestecul apă-abur străbate de mai multe ori sistemul vaporizator pentru a se transforma integral în stare de vapori cu ajutorul pompei de circulaţie;

21. cazan diatermic – cazanul care foloseşte ca agent intermediar ulei, aburul fiind generat într-un schimbător de căldură cu agent primar uleiul, iar secundar apa;

22. cazan mobil – cazanul de abur sau de apă fierbinte instalat pe mijloace mobile, care prin construcţie este destinat să funcţioneze în orice loc, inclusiv în timpul transportului;

23. cazan recuperator – cazanul de abur sau de apă fierbinte care foloseşte căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic;

24. cazan stabil – cazanul de abur sau de apă fierbinte care prin construcţie este destinat să funcţioneze pe o fundaţie fixă;

25. cerinţă – orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ

ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe;

26. ciclon separator – element al cazanului de abur destinat separării aburului de apă în scopul obţinerii aburului saturat uscat;

aa) clapetă de explozie – armătură brută destinată evacuării automate în atmosferă a gazelor de ardere din focar sau din canalele de gaze, la creşterea bruscă a presiunii acestora;

bb) condiţionare – procedeu care urmăreşte reducerea acţiunii dăunătoare a fluidelor prin tratarea cu produse chimice pentru evitarea apariţiei depunerilor, coroziunilor şi impurificării aburului;

cc) conductă de alimentare – conducta destinată transportului apei de la dispozitivul de alimentare la cazan;

dd) construire – activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, realizată conform documentaţiei tehnice aferente acesteia;

ee) construcţie metalică de susţinere – construcţia metalică destinată susţinerii diferitelor părţi componente ale cazanului;

ff) debit de abur de vârf – debitul maxim de abur, mai mare decât debitul nominal, la care se admite funcţionarea cazanului un interval de timp limitat;

gg) debit minim de abur – debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea nominală a aburului;

hh) debit minim reglat de abur – debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;

ii) debit nominal de abur – debitul maxim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;

jj) debit nominal caloric al cazanului de apă fierbinte – cantitatea maximă continuă de căldură preluată de apa fierbinte în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei fierbinţi;

kk) desen de ansamblu – document obligatoriu anexat la cartea cazanului, care se elaborează pentru instalare/montare şi reparare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ll) desen de ansamblu „As built” – desenul de ansamblu, obligatoriu, anexat la cartea cazanului, care oglindeşte modul efectiv în care a fost instalat/montat/reparat cazanul şi în

care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul de ansamblu elaborat iniţial;

mm) deţinător – persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu un cazan în exploatare;

nn) dispozitiv de alimentare – echipament destinat alimentării cu apă a cazanului;

oo) documentaţie tehnică – totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice sau juridice atestate/autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;

pp) durata normală de funcţionare – durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de achiziţie a cazanului pe calea amortizării;

qq) economizor – parte a cazanului de abur sau instalaţia destinată preîncălzirii apei de alimentare a cazanului, cu sau fără vaporizare parţială;

rr) economizor izolabil – economizor echipat cu dispozitive pentru izolarea circuitelor de apă şi gaze;

ss) ecran – schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin radiaţie;

tt) element de cazan – parte a cazanului de abur sau de apă fierbinte ca de exemplu tambur, colector, cameră de apă, cameră secţională, ţeavă şi altele asemenea, care se află sub presiunea mediului de lucru;

uu) expert ISCIR – persoana fizică autorizată de ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii şi competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice;

vv) expertiză tehnică – investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unui cazan;

ww) fascicul de convecţie – schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin convecţie;

xx) focar – partea cazanului în care are loc arderea combustibilului;

yy) fochist – persoană autorizată de ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur şi apă fierbinte;

zz) gură de cap – armătură brută de formă ovală sau circulară care permite unui om să-şi introducă simultan capul şi un braţ cu o lampă de iluminat în spaţiul de apă-abur al cazanului

în scopul constatării stării tehnice a acestuia;

aaa) gură de curăţare – armătură brută de formă ovală sau circulară care permite curăţarea suprafeţelor din spaţiul apă-abur;

bbb) gură de observare – armătură brută de forma unei deschideri practicată în pereţii focarului şi ai canalelor de gaze de ardere prin care se pot urmări procesele din interiorul acestora;

ccc) gură de vizitare – armătură brută de formă ovală sau circulară care permite accesul unui om în tamburul cazanului, sau în spaţiul de apă-abur al cazanului, în scopul constatării stării tehnice;

ddd) indicator de nivel – armătură fină destinată indicării nivelului apei din cazanul de abur (din tambur);

eee) indicator de nivel cu acţiune directă – indicator de nivel legat direct la spaţiile de apă şi de abur ale cazanului de abur;

fff) inspector de specialitate din cadrul ISCIR – persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ggg) instalare – activitate de fixare/amplasare a unui cazan la locul utilizării şi/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în vederea asigurării condiţiilor de funcţionare;

hhh) instalaţie de ardere – instalaţie destinată transportului combustibilului în limitele cazanului şi introducerii combustibilului şi aerului sau a amestecului combustibil-aer în focar, în scopul producerii şi întreţinerii procesului de ardere;

iii) instalaţie pentru prelevarea probelor de apă şi abur – dispozitiv destinat prelevării probelor de apă şi abur pentru analize chimice şi fizice;

jjj) instalaţie interioară a tamburului – ansamblu de echipamente montate în interiorul tamburului în scopul separării aburului de apă, spălării tamburului, răcirii aburului, purjării tamburului şi altele asemenea;

kkk) instalaţie de automatizare (monitorizare şi comandă) – ansamblul elementelor de tipul: traductoare, echipamente de prelucrare a datelor şi semnalelor, organe de execuţie, aparate de măsurare, afişare şi înregistrare a parametrilor funcţionali şi altele asemenea cu ajutorul cărora se realizează conducerea, supravegherea şi protecţia cazanului în regim automat sau semiautomat;

lll) instalaţii auxiliare/anexe ale cazanului – instalaţii destinate asigurării funcţionării normale a cazanului de tipul instalaţii de alimentare cu apă, de tiraj şi insuflare, de preparare

şi alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuşii şi a zgurii, de purificare a gazelor de ardere, instalaţii de curăţare exterioară a suprafeţelor schimbătoare de căldură, de tratare a apei şi altele asemenea;

mmm) introducere pe piaţă – acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;

nnn) izolaţie – partea constructivă a cazanului destinată izolării termice a diferitelor elemente ale cazanului;

ooo) încercări de casă – verificări pentru a demonstra buna funcţionare a cazanului; ppp) înregistrare – acţiunea de a înregistra cazanele în evidenţa ISCIR;

qqq) întreţinere – totalitatea operaţiilor prin care se asigură menţinerea unui cazan în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;

rrr) înzidire – partea constructivă a cazanului destinată asigurării etanşeităţii focarului şi a canalelor gazelor de ardere, precum şi izolării termice a acestora;

sss) limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) – robinetul de alimentare cu apă şi robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă, respectiv pentru furnizarea aburului sau a apei fierbinţi. La cazanele cu supraîncălzire intermediară, limitele acestui circuit sunt definite de racordurile de intrare şi respectiv de ieşire abur intermediar rece sau cald;

ttt) linia de foc a cazanului – limita maximă până la care este permisă scăldarea părţilor metalice (neizolate) sub presiune ale cazanului de către flacără, gazele de ardere sau gazele fierbinţi;

uuu) montare – activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acestuia;

vvv) nivel maxim al apei – nivelul maxim de apă până la care poate funcţiona cazanul de abur fără ca apa să pătrundă în supraîncălzitor sau să fie antrenată în conducta de abur;

www) nivel minim al apei – nivelul până la care poate scădea apa în cazan fără pericol de supraîncălzire a elementelor acestuia şi fără perturbarea circulaţiei apei. Nivelul minim corespunde cu limita inferioară de protecţie de avarie definită în prescripţia tehnică aplicabilă;

xxx) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;

yyy) persoană juridică – orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele

constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;

zzz) personal tehnic de specialitate – angajat al persoanei juridice autorizate, desemnat de către acesta prin decizie internă şi nominalizat în autorizaţia eliberată de către ISCIR;

aaaa) preîncălzitor de aer – instalaţia destinată preîncălzirii aerului de ardere, prin folosirea căldurii gazelor de ardere sau a aburului;

bbbb) prescripţie tehnică – norma tehnică elaborată de ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, prevăzute în Legea 64/2008, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare;

cccc) presiune – presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată.

În consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă;

dddd) presiune de calcul – presiunea luată în considerare la calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la presiunea maximă şi ţinând seama de presiunea hidrostatică din elementul respectiv şi de pierderile de presiune pe circuitele cazanului;

eeee) presiune de încercare – presiunea la care se încearcă hidraulic cazanul pentru verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după caz;

ffff) presiune maximă – presiunea maximă admisă în exploatarea cazanului şi care se inscripţionează pe placa de timbru a acestuia;

gggg) presiune minimă a apei fierbinţi – presiunea minimă a apei din cazanul de apă fierbinte măsurată după robinetul principal şi care corespunde unei temperaturi de saturaţie mai mari cu cel puţin 20^ºC decât temperatura maximă a apei fierbinţi;

hhhh) presiune nominală a aburului – presiunea maximă continuă a aburului, la ieşirea din robinetul principal de abur, în condiţiile debitului nominal şi temperaturii nominale;

iiii) producător – persoana fizică sau juridică responsabilă, pentru proiectarea şi/sau realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalaţie/echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu;

jjjj) punere în funcţiune – acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unui cazan;

kkkk) regim de autorizare şi verificare tehnică – totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter obligatoriu, un cazan, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice;

llll) registru – orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific;

mmmm) reparare – ansamblul de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la un cazan, în scopul aducerii acestuia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;

nnnn) repunere în funcţiune – acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unui cazan, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acestuia, conform prezentei prescripţii tehnice;

oooo) revizie – activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiunilor ce se execută asupra unui cazan în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate de acesta, conform prezentei prescripţii tehnice;

pppp) robinet de alimentare cu apă – armătură fină destinată deschiderii şi închiderii circuitului de apă spre cazan;

qqqq) robinet de control al nivelului apei – armătură fină cu ajutorul căreia se poate constata dacă nivelul apei în cazanul de abur se află între limitele admise;

rrrr) robinet principal de închidere – armătură fină destinată deschiderii şi închiderii conductei principale de abur sau de apă fierbinte;

ssss) sistem vaporizator – partea sub presiune a cazanului de abur în care se produce vaporizarea apei;

tttt) stat membru – stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

uuuu) suprafaţa de încălzire a cazanului – suprafaţa pereţilor elementelor cazanului destinată transmiterii căldurii de la sursa de căldură la mediul de lucru, măsurată pe partea sursei de căldură;

vvvv) supraîncălzitor de abur – parte a cazanului de abur, sau instalaţie, în cazul supraîncălzitoarelor independente, destinată ridicării temperaturii aburului peste temperatura de saturaţie a acestuia;

wwww) supraîncălzitor intermediar – parte a cazanului de abur destinată reîncălzirii

aburului, după destinderea lui parţială în turbină, la o temperatură egală sau apropiată de cea de supraîncălzire iniţială;

xxxx) supraveghere nepermanentă – supravegherea intermitentă a cazanului în timpul funcţionării, efectuată de către personalul de deservire la intervale de timp stabilite de proiectant/producător funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului;

yyyy) supraveghere permanentă – supravegherea efectuată de către personalul de deservire a cazanelor şi a instalaţiilor anexe tot timpul cât acestea se află în funcţiune;

zzzz) tambur – element al cazanului de abur destinat acumulării apei şi aburului, distribuirii apei în sistemul vaporizator şi separării aburului de apă;

aaaaa) temperatura apei de alimentare – temperatura apei la intrarea în economizor sau, în lipsa acestuia, la intrarea în cazan;

bbbbb) temperatura de calcul – temperatura luată în considerare la calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de schimb de căldură;

ccccc) temperatura maximă a apei fierbinţi – temperatura maximă admisă pentru apa fierbinte, măsurată după robinetul principal al cazanului;

ddddd) temperatura minimă a apei fierbinţi – temperatura minimă cu care apa fierbinte trebuie să intre în cazan;

eeeee) temperatura nominală a aburului – temperatura maximă continuă a aburului măsurată la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi presiunii nominale;

fffff) uşă de vizitare – uşa montată în pereţii focarului sau ai canalelor de gaze de ardere care serveşte la accesul în focar, respectiv în canalele de gaze de ardere;

ggggg) utilizator – persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă un cazan;

hhhhh) verificare tehnică – totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza documentaţiei tehnice aplicabile unui cazan şi prevederilor prescripţiilor tehnice, în scopul evaluării măsurii în care cazanul satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;

iiiii) verificare tehnică periodică – verificare tehnică desfăşurată periodic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

jjjjj) verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic – ansamblu de verificări, examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă la o/un

instalaţie/echipament.

(2) În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:

1. RADTE – personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

2. RADTI – personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de instalare;

3. RADTP – personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

4. RSL – personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;

5. RSVTI – operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;

6. RTS – personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura.

CAPITOLUL II

CATEGORII DE CAZANE

Art. 7 După pericolul pe care-l prezintă efectele dinamice pe care le-ar putea produce în caz de explozie, cazanele se clasifică în cinci categorii de la A la E în funcţie de valoarea indicelui de clasificare (i) şi de caracteristicile tehnice ale cazanului, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Indicele de clasificare se calculează cu relaţia:

i = V (T_s – 100^ºC)

unde: i = indice de clasificare (fără unitate de măsură);

V = volumul de apă din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din tambur sau volumul total de apă din cazanul de abur cu străbatere forţată, din cazanul de apă fierbinte sau din economizorul independent, în m³;

T_s = temperatura de saturaţie a aburului sau temperatura maximă a apei la cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente, în ^ºC.

Art. 8 (1) Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării, acestea se clasifică în următoarele categorii:

1. cazane cu supraveghere în regim permanent – notate S0;

2. cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere periodică – notate S1.

2. Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar şi cazanele de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h, la care producătorul prevede acest lucru.

3. În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în centrala termică pentru efectuarea verificării instalaţiei (24 sau 72 de ore), regimurile de funcţionare fără supraveghere permanentă sunt notate cu S1-Sp-24 şi, respectiv S1-Sp-72.

Art. 9 Pentru cazanele modulare, realizate prin asamblarea cuplată a mai multor cazane de puteri identice într-un singur bloc funcţional (baterie), categoria de clasificare se stabileşte calculând suma indicilor de clasificare pentru fiecare cazan.

Art. 10 (1) În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de cazane, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare pentru fiecare cazan sau baterie de cazane în parte.

(2) Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime şi caracteristici tehnice, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare cazanul cu indicele de clasificare cel mai mare.

Art. 11 Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv,

cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până la 5 Gcal/h inclusiv, precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în categoria de clasificare C, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei.

Art. 12 Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei de clasificare:

1. cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită numai din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

   1. suprafaţa de încălzire este de cel mult 30 m²;

   2. conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m² suprafaţă de încălzire;

   3. presiunea nominală este de cel mult 6 bar.

2. cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum;

3. cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 m² şi presiunea nominală de cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi colectoare cu diametrul exterior de cel mult 100 mm.

CAPITOLUL III

INSTALAREA CAZANELOR

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 13 (1) În situaţia în care nu se aduce atingere condiţiilor de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune, stabilite prin reglementări tehnice ce transpun directive europene, cazanele pot fi instalate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei prescripţii tehnice.

2. Instalarea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează instalarea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi

responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XIV din prezenta prescripţie tehnică. Pentru serviciile prestate, producătorul cazanelor sau persoana juridică autorizată pentru instalarea cazanelor, după caz, trebuie să întocmească şi să emită o declaraţie întocmită conform modelului din anexa 8.

2. Cerinţa de autorizare pentru instalare nu se aplică producătorilor care instalează cazane fabricate de către ei.

3. Toate constatările referitoare la instalarea cazanelor se consemnează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul procesului-verbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 2.

SECŢIUNEA a 2-a

Sala cazanelor de categoria A

Art. 14 (1) Cazanele de categoria A se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2) În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110^ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele (ca de exemolu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei), astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 15 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 16 alin. (1).

Art. 16 (1) Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 10 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi care pot fi folosite ca săli pentru maşini de abur, turbogeneratoare, suflante, ateliere de întreţinere sau pentru lucrări de reparare, ateliere de fabricaţie sau anexe ale acestora, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, birouri şi grupul sanitar ale centralei termice, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

2. Pereţii despărţitori trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă spre sala cazanelor cu excepţia unei uşi de comunicare între sala cazanelor şi sala maşinilor de abur, a turbogeneratoarelor sau a suflantelor. De asemenea, poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, birourile centralei termice, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.

3. În cazul cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, peretele despărţitor dintre sala cazanelor şi sala maşinilor poate să lipsească.

4. Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.

Art. 17 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria A.

Art. 18 Subsolul sălii cazanelor nu trebuie să fie folosit decât pentru montarea instalaţiilor auxiliare ale cazanelor.

Art. 19 Se admite ca unul din pereţii cazanului ca de exemplu cel posterior sau cel lateral, să facă parte din pereţii exteriori ai sălii cazanelor, cu condiţia ca:

1. pe aceşti pereţi să nu existe dispozitive sau elemente care condiţionează funcţionarea cazanelor;

2. să se evite pierderile suplimentare de căldură.

SECŢIUNEA a 3-a

Sala cazanelor de categoria B

Art. 20 (1) Cazanele de categoria B se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2) În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110^ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei, astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 21 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 22 alin. (1).

Art. 22 (1) Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 5 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi de producţie industriale sau anexe ale acestora, ateliere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, sau a grupului sanitar, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

2. Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare normativelor de proiectare şi de realizare a construcţiilor şi să nu fie prevăzuţi cu goluri pentru comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.

3. Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.

Art. 23 (1) În subsolul sălii cazanelor de categoria B se pot amplasa încăperi de producţie şi depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

2. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.

3. Subsolul trebuie să comunice direct cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.

Art. 24 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria B.

SECŢIUNEA a 4-a

Sala cazanelor de categoriile C şi D

Art. 25 (1) Cazanele de categoria C se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2) În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110^ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care

deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 26 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă mai mare de 3 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, faţă de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau faţă de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 27 alin. (1).

Art. 27 (1) Cazanele de categoria C pot fi instalate şi în săli proprii, făcând parte din clădiri de producţie industriale, de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu sau în clădiri de depozitare a materialelor necombustibile, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor, cu condiţia ca sala cazanelor să nu fie lipită de încăperi cu aglomerări de persoane sau de căile de acces ale acestora.

2. Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre încăperile industriale sau anexele acestora, ateliere de întreţinere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, grup social, lipite sau având pereţi comuni cu sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc numai sala cazanelor.

3. Dacă în sala cazanelor se instalează cazane cu suprafaţa de încălzire formată numai din serpentine, pereţii despărţitori interiori pot fi sub nivelul luminatoarelor încăperii industriale, iar sala cazanelor poate fi fără tavan.

4. În subsolul clădirii în care este înglobată sala cazanelor se pot amplasa încăperi de producţie şi de depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.

5. Subsolul trebuie să comunice cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.

6. Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria C.

Art. 28 (1) Cazanele de categoria D pot fi instalate în săli proprii (în încăperi separate) amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau la etajele clădirilor de producţie din categoriile

C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Cazanele de categoria D se instalează în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup sanitar, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia clădirilor care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

2. Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau sub încăperi cu persoane care nu se pot evacua singure ca de exemplu spitale, magazine, şcoli, grădiniţe de copii, creşe şi altele asemenea, sau sub căile de evacuare ale acestora.

3. Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă mecanică corespunzătoare conform normativelor tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor, cu uşi din materiale necombustibile şi fără goluri pentru ferestre.

SECŢIUNEA a 5-a

Amplasarea cazanelor de categoria E

Art. 29 (1) Cazanele de categoria E pot fi instalate în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup social, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia cazului în care aceste săli sunt în clădiri care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

2. În încăperile învecinate cu sălile cu aglomeraţie de persoane ca de exemplu săli de spectacole, săli de clasă, săli de spital, magazine şi altele asemenea, pot fi instalate cazane având presiunea maximă de 4 bar şi capacitatea de cel mult 100 de litri. Astfel de cazane pot fi instalate în încăperi alipite sălilor de operaţii din spitale, chiar dacă există uşă şi fereastră de comunicare, cu condiţia ca în acelaşi timp să fie în funcţiune numai un singur cazan.

3. Pereţii şi planşeele sălii cazanului (cazanelor) trebuie să fie executate din materiale necombustibile şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. Încăperea trebuie să aibă cel puţin un perete liber prevăzut cu ferestre a căror suprafaţă trebuie să fie de cel puţin 10% din suprafaţa pardoselii încăperii. Se evită amplasarea ferestrelor spre străzile cu circulaţie intensă.

4. Peretele care desparte sala cazanului (cazanelor) de încăperile cu aglomeraţie de persoane nu trebuie să aibă goluri pentru uşi sau ferestre.

5. Sala cazanului (cazanelor) trebuie să aibă o bună ventilaţie şi iluminare naturală şi artificială. Armăturile, aparatura de măsurare şi control şi instalaţiile anexe ale cazanului trebuie să fie în permanenţă bine iluminate.

6. Spaţiile de acces libere, pentru deservire şi pentru verificare, trebuie să fie de cel puţin 1,5 m în faţa cazanului şi 0,5 m pe celelalte părţi. Pe una din părţile laterale, precum şi în spatele cazanului, se poate renunţa la distanţa de 0,5 m cu condiţia ca pe aceste părţi să nu existe armături sau dispozitive care necesită manevrarea şi supravegherea în timpul funcţionării cazanului. Condiţia este obligatorie şi în cazul în care cazanele se instalează grupat sau sunt înglobate în instalaţia tehnologică pe care o deservesc.

7. Cazanele care străbat peretele instalaţiei tehnologice pe care o deservesc ca de exemplu cazanele de la cuptoarele de panificaţie, trebuie să aibă liberă numai partea frontală unde trebuie să existe amplasate toate racordurile, armăturile şi aparatura de „protecţie- semnalizare-comandă” ale cazanului.

8. Condiţiile de instalare a cazanelor de categoria E trebuie să permită o instalare şi o demontare uşoară a acestora pentru verificări şi lucrări de reparare.

9. În sala cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid se admite existenţa rezervorului metalic de combustibil de zi având o capacitate până la 20 de litri.

SECŢIUNEA a 6-a

Instalarea cazanelor înglobate în linii tehnologice

Art. 30 Cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, care fac parte dintr-o linie tehnologică ca de exemplu instalaţii de calandre, instalaţii de uscare lapte praf şi altele asemenea, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică respectivă, cu următoarele condiţii:

1. să deservească, în exclusivitate, instalaţiile tehnologice din care fac parte;

2. să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora;

3. să fie automatizate corespunzător concepţiei constructive şi funcţionale a acestora; nivelul de automatizare trebuie să fie compatibil şi integrat cu sistemele de automatizare ale proceselor tehnologice în care sunt înglobate, iar funcţionarea acestora (pornirea, reglarea şi oprirea) să fie strict legată de procesele tehnologice respective;

4. în încăperea respectivă să fie montate numai instalaţia tehnologică şi cazanul aferent.

SECŢIUNEA a 7-a

Instalarea cazanelor recuperatoare

Art. 31 (1) Cazanele recuperatoare, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică generatoare a gazelor sau a altor fluide fierbinţi, în apropierea instalaţiei respective.

(2) Cazanele recuperatoare trebuie să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora.

SECŢIUNEA a 8-a

Instalarea cazanelor în aer liber

Art. 32 (1) Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate parţial sau total în aer liber dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru.

(2) Pentru aceste cazane la instalare, trebuie să se asigure:

1. protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din cauza precipitaţiilor atmosferice şi a intemperiilor);

2. protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi combustibil, a instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se prevăd incinte/încăperi închise şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel încât să poată fi realizată o supraveghere corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan;

3. protecţia conductelor şi a armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale instalaţiei de automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe ale temperaturilor exterioare necontrolabile, se prevăd soluţii de protecţie a elementelor instalaţiei de automatizare individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după caz, împotriva umidităţii, coroziunii şi acţiunii vântului şi viscolului;

4. protecţia ventilatoarelor de aer de ardere, de recirculare şi de gaze arse.

Art. 33 La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate parţial sau total în aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi echipamentul din dotarea acestor instalaţii, se ţine seama de condiţiile climatice specifice zonelor în care se montează.

Art. 34 (1) În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar ca de exemplu pentru foraj, pe şantiere sau similare, precum şi a celor încadrate în linii tehnologice, trebuie să se asigure o îngrădire care să nu permită accesul persoanelor străine de exploatarea acestora.

2. Cazanele de abur montate în aer liber, cu presiunea nominală până la 5 bar inclusiv, se instalează la distanţa stabilită la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria în care se încadrează.

3. Cazanele cu presiunea nominală de peste 5 bar se instalează la o distanţă minimă de 20 m faţă de orice clădire civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată. În cazul în care aceste cazane deservesc clădiri industriale de producţie, distanţa până la aceste clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa pentru cazanele instalate în săli, în funcţie de categoria cazanului. Clădirile industriale respective trebuie să fie de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

4. Cazanele, indiferent de categorie, care fac parte din linii tehnologice pot fi instalate aproape de, sau înglobate, în liniile tehnologice respective.

5. Distanţele faţă de clădirile industriale sau civile, de drumurile destinate circulaţiei vehiculelor, precum şi faţă de celelalte utilaje din cadrul liniilor tehnologice se stabilesc prin documentaţia tehnică de însoţire a cazanelor şi se avizează de RADTI.

Art. 35 În cazul construirii, pe una sau mai multe laturi ale cazanului, a unor pereţi de protecţie similari cu cei ai sălilor de cazane, distanţa de 20 m indicată la art. 34 alin. (3) poate fi redusă, pe laturile respective, până la distanţele prevăzute la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului.

SECŢIUNEA a 9-a

Instalarea cazanelor în container

Art. 36 Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în container dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător.

Art. 37 Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor.

SECŢIUNEA a 10-a

Construcţia sălii cazanelor

Art. 38 (1) Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi construită încât instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor să fie efectuate în condiţii optime de lucru şi de siguranţă.

2. De asemenea, proiectarea şi construcţia sălii cazanelor trebuie să respecte prevederile normelor referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale normelor sanitare în vigoare, ale normelor privind protecţia mediului şi a muncii, ale normativelor specifice privind proiectarea şi construcţia clădirilor având ca destinaţie centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta prescripţie tehnică.

3. În acest sens, proiectele sălilor de cazane trebuie să fie avizate pentru a deveni aplicabile.

Art. 39 (1) Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc şi din materiale necombustibile, conform normativelor tehnice privind siguranţa la foc a construcţiilor.

(2) Se pot admite săli de cazane executate din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an şi a căror suprafaţă totală de încălzire nu depăşeşte 150 m².

Art. 40 (1) Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la art. 31, nu trebuie să fie sub nivelul terenului înconjurător.

2. Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie să fie sub nivelul pardoselii din sala cazanelor.

3. În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să aibă suprafaţa striată, pentru a se evita alunecarea personalului de deservire.

Art. 41 Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure evacuarea aburului în cazul unor eventuale avarii.

Art. 42 Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de categoriile A, B şi C.

Art. 43 (1) Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate, de preferinţă, pe peretele din faţa frontului cazanului sau lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului. Acestea trebuie să se deschidă uşor spre exteriorul sălii.

(2) Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure posibilitatea evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea elementelor cazanului ca de exemplu tamburi, tuburi focare, ţevi şi altele asemenea.

Art. 44 Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria combustibilului utilizat.

Art. 45 Iluminatul sălii cazanelor, precum şi a principalelor locuri de muncă, trebuie să respecte prevederile actelor normative în domeniu.

Art. 46 (1) Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, spaţiile de mai jos trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de siguranţă pentru continuarea lucrului, conform prevederilor reglementărilor în vigoare la:

1. frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane;

2. panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare;

3. indicatoarele de nivel;

4. spaţiile pentru evacuarea cenuşii;

5. spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;

6. spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor;

7. platformele şi scările de acces;

8. spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil;

9. morile de cărbune;

10. spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni.

(2) Ieşirile din sala cazanelor trebuie să fie marcate cu semne luminoase, de preferinţă de culoare galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor.

Art. 47 (1) Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale trebuie să fie asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer direct din atmosferă.

2. Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de ardere, evacuarea surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru asigurarea temperaturii admisibile.

3. Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:

1. în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti, temperatura aerului trebuie să fie cel puţin 15^ºC iarna şi să nu depăşească cu mai mult de 10^ºC temperatura exterioară, la umbră, vara;

2. în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată staţionării permanente a personalului de deservire, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 10^ºC temperatura din zona de lucru principală, fără însă a depăşi 40^ºC.

2. La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 15^ºC temperatura din zona principală de lucru.

Art. 48 Pentru personalul de deservire al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi în incinta acesteia pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor igienico-sanitare în vigoare.

SECŢIUNEA a 11-a

Spaţii de deservire a cazanului

Art. 49 Amplasarea cazanelor sau a bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel încât să se asigure o deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi posibilitatea efectuării reparaţiilor şi înlocuirilor elementelor cazanului.

Art. 50 (1) Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din faţă al sălii cazanelor trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât deservirea, întreţinerea şi supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 3 m, cu excepţia cazanelor de categoria E, pentru care această distanţă este conform art. 29 alin. (6).

2. În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor,

se admite ca distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m.

2. Se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi a distribuitoarelor în faţa frontului cazanelor, dar amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar lăţimea trecerii libere de-a lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m.

Art. 51 Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele minime de 3 m, respectiv de 2 m, indicate la art. 50, pot fi reduse până la 2 m, respectiv până la 1,5 m.

Art. 52 Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi trebuie să fie de cel puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi alte accesorii sau trape îngrădite pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă aceste instalaţii sau trape nu împiedică deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte.

Art. 53 (1) Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele cazanului (zidăria sau izolaţia) şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel puţin 1,5 m.

2. Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile clădirii sau alte elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între acestea poate fi redus până la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească rampa de combustibil, capul de alimentare cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere.

3. În cazurile în care sistemul de sprijin al cazanului (fundaţie, sanie sau similare) depăşeşte nivelul planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau izolaţiei cazanului, distanţa între marginile respective trebuie să fie de cel puţin 1 m.

Art. 54 (1) La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele lateral al sălii poate fi redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii cazanelor şi avizate de RADTI, cu condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu existe armături sau alte dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere.

(2) Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii cazanelor nu trebuie să fie mai mică de 1 m.

Art. 55 Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor trebuie să fie de minim:

1. 0,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, inclusiv;

2. 1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h.

Art. 56 (1) De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare platformă de deservire situată pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3 m, atunci când elementele respective ale acoperişului sunt din material combustibil.

(2) În cazul în care nu se respectă înălţimea conform alin. (1), în baza unui memoriu tehnic de justificare, se poate accepta micşorarea spaţiului, pe baza unei derogări acordate de către ISCIR.

Art. 57 (1) În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel puţin 1 m.

(2) Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare, distanţa până la elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă acoperişul este din material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective şi/sau acoperişul sunt construite din materiale combustibile ignifugate.

SECŢIUNEA a 12-a

Conducte şi rezervoare de apă

Art. 58 Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă eforturi asupra legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la proiectare. La calcularea eforturilor se are în vedere posibilitatea deplasării în orice direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea la rece şi până la sarcina maximă.

Art. 59 Reazemele conductelor trebuie să fie fixate de construcţiile metalice ale cazanului astfel încât la o variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi deformări ale acestora.

Art. 60 Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie montate pe role sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu posibilităţi de dilatare sau cu curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la minimum efortul în conductă sau efortul care se exercită asupra pieselor suportului.

Art. 61 Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie din sala cazanului se amplasează astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona cazanului.

Art. 62 (1) Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea superioară a zidăriei cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m.

2. Suprafaţa ocupată de rezervoare nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa de aşezare a zidăriei cazanului.

3. Rezervoarele nu trebuie să fie aşezate în dreptul luminatoarelor.

SECŢIUNEA a 13-a

Depozitarea combustibilului în sala cazanelor

Art. 63 În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea combustibilului lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii:

1. să aibă capacitatea de cel mult 2 m³;

2. să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral la o distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoare şi nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere;

3. să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă;

4. să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul;

5. să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul.

Art. 64 Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu robinete care să fie deservite uşor. Conductele trebuie să fie izolate atunci când trec prin apropierea suprafeţelor puternic încălzite, a flăcărilor şi altele asemenea.

Art. 65 (1) În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu condiţia ca acesta să aibă capacitatea de cel mult 2 m³ şi să fie astfel amplasat încât să nu reducă spaţiile libere de acces şi să nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare.

(2) Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se construiesc din materiale necombustibile.

Art. 66 La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, şi mai mari, care funcţionează cu combustibil solid alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se face prin mijloace mecanice.

Art. 67 În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui eventual incendiu, conform normelor generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

SECŢIUNEA a 14-a

Alte cerinţe

Art. 68 Construcţia metalică de susţinere, înzidirea cazanelor, focarele şi canalele de gaze de ardere, precum şi scările, platformele şi ascensoarele se execută potrivit cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile la data realizării cazanelor.

SECŢIUNEA a 15-a

Documentaţia tehnică a cazanelor

Art. 69 Cazanele trebuie să fie însoţite de următoarele, după caz:

1. pentru cazane noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare;

2. pentru cazane vechi:

   1. care provin din Uniunea Europeană:.

      1. fabricate ulterior intrării în vigoare a directivei europene aplicabilă, documentaţia tehnică stabilită potrivit acesteia;

      2. fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivei europene aplicabilă, documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de provenienţă;

   2. care provin din afara Uniunii Europene, documentaţia tehnică prevăzută la lit. a).

Notă: Directiva europeană aplicabilă este 97/23/EC – Echipamente sub presiune – (referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora).

Art. 70 În situaţia în care nu există sau este incompletă documentaţia tehnică prevăzută la art. 69, lit. b), pct. 1), această documentaţie se reconstituie conform prevederilor art. 242 lit. f).

SECŢIUNEA a 16-a

Avizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor

Art. 71 (1) Cazanele noi sau cazanele vechi care au PS x V > 60 bar x litru pot fi instalate şi respectiv instalate pe un alt amplasament, numai în condiţiile în care s-a obţinut avizul obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR.

2. Nu este permisă începerea lucrărilor de instalare a cazanului înainte de obţinerea avizului obligatoriu de instalare.

3. Modelul de aviz obligatoriu de instalare a cazanului este prevăzut în anexa 1.

4. Nu este necesar avizul obligatoriu de instalare pentru:

1. cazanele mobile;

2. cazanele utilizate pe şantiere la foraj;

3. cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare temporară trebuie să fie confirmat şi înregistrat de către ISCIR în baza unui memoriu tehnic justificativ prezentat de deţinător/utilizator;

4. cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E.

Art. 72 (1) Avizul obligatoriu de instalare se eliberează pentru fiecare sală de cazane în parte şi se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a funcţiona.

(2) În cazul instalării unui cazan suplimentar, sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan scos din uz şi casat, se solicită un nou aviz obligatoriu de instalare pentru întreaga sală a cazanelor.

Art. 73 (1) Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul sau persoana împuternicită în scris de acesta, înaintează la ISCIR, cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată pentru începerea lucrărilor de instalare/montare, următoarele documente:

1. cererea de instalare a cazanului conform prevederilor art. 74;

2. documentaţia tehnică prevăzută la art. 69 sau fişa tehnică a cazanului pentru cazanul nou nelivrat la data înaintării cererii;

3. documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi (cartea cazanului);

4. lista documentelor cu caracter normativ aplicate la construirea cazanelor prevăzute la art. 78 lit. b) pct. 1 (II);

5. documentaţia tehnică de instalare conform prevederilor art. 75.

(2) Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea deţinătorului/utilizatorului acestuia. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului, menţionată la alin. (1) lit. e), se avizează de către RADTI.

Art. 74 Cererea de instalare a cazanului trebuie să conţină:

1. denumirea/numele şi prenumele şi adresa deţinătorului/utilizatorului şi atunci când este cazul, a împuternicitului acestuia;

2. locul de instalare a cazanului/cazanelor;

3. date referitoare la cazan/cazane: tip/tipuri, producătorul, parametrii principali: presiune, temperatură, debit, combustibil utilizat, dimensiuni de gabarit, destinaţie şi alte asemenea.

Art. 75 (1) Documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor trebuie să conţină:

1. borderoul documentelor;

2. memoriul tehnic conform prevederilor art. 76;

3. planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe o distanţă de cel puţin 10 m de la pereţii construcţiei acesteia;

4. planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a echipamentelor termomecanice anexe;

5. schema termomecanică a echipamentelor din sala cazanelor;

6. date privind regimul chimic al cazanului/cazanelor:

   1. fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor, întocmită conform prevederilor anexei 4;

   2. caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni, conform prevederilor anexei 5;

   3. breviar de calcul pentru instalaţiile de tratarea apei, întocmit conform prevederilor anexei 6;

   4. instrucţiuni de conservare.

7. date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsurare, control şi protecţie care echipează cazanul/cazanele;

8. date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal pentru deservirea instalaţiilor de cazane pentru care se solicită autorizaţie ISCIR.

(2) Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate de persoana care reprezintă deţinătorul/utilizatorul sălii cazanelor şi care răspunde pentru respectarea condiţiilor impuse pentru construirea şi exploatarea acesteia.

Art. 76 (1) Memoriul tehnic trebuie să conţină:

1. date privind cazanul/cazanele:

   1. tipul cazanului, parametrii principali ca de exemplu presiune, temperatură, debit şi altele asemenea, combustibil utilizat, destinaţia;

   2. numărul şi data ultimului proces-verbal de verificare tehnică la care s-a efectuat revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică şi prin care s-a stabilit presiunea maximă de lucru şi data următoarei verificări tehnice periodice pentru cazanele vechi instalate/montate din nou pe un alt amplasament;

2. date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate:

   1. elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre şi altele asemenea;

   2. modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş, inclusiv masa acestuia pe m2 şi altele asemenea;

   3. iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor;

   4. instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială;

   5. depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi modul de evacuare a produselor de ardere, sistemul de ardere;

   6. destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de cel puţin 10 m de pereţii sălii cazanelor.

3. date privind funcţionarea sălii cazanelor:

   1. regimul de funcţionare a cazanelor, periodic sau continuu, cu sau fără supraveghere permanentă, dacă este interconectată şi altele asemenea;

   2. schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de funcţionare al acesteia, inclusiv al turbinelor cu abur care antrenează pompele, unde este cazul;

   3. tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul de evacuare a cenuşii şi a zgurii, unde este cazul.

2. Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara 1:100 sau 1:200) cuprinde toate clădirile vecine pe o distanţă de cel puţin 10 m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m pentru cazanele montate în aer liber, indicându-se toate cotele clădirilor, destinaţia acestora, felul materialelor din care sunt construite, distanţele dintre ele şi altele asemenea.

3. Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara 1:50 sau 1:100) conţine toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şi cazan, grosimea pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor.

4. Pe planurile respective trebuie să se menţioneze: avizat corespunde prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă, având înscrise numele şi prenumele, semnătura şi ştampila RADTI.

5. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică la locul de instalare a cazanului/cazanelor corectitudinea datelor conţinute în documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor şi în cazul în care aceste date sunt găsite corespunzătoare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, încheie un proces-verbal, (anexa 2), urmând ca ISCIR să elibereze avizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor, conform modelului din anexa 1.

CAPITOLUL IV

AUTORIZAREA /ADMITEREA FUNCŢIONĂRII

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 77 (1) Cazanele nu pot fi utilizate fără autorizarea funcţionării sau fără admiterea funcţionării.

(2) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării cazanelor.

Art. 78 Pentru cazanele la care PS x V ≥ 60 bar litru, autorizarea funcţionării se face de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR.

Art. 79 (1) Pentru cazane la care PS x V ≤ 60 bar litru şi PS > 4 bar admiterea funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor.

(2) Pentru cazanele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI în conformitate cu prevederile prezentului capitol şi ale capitolului VI.

Art. 80 Cazanele prevăzute la art. 69 pot fi:

1. cazane noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice;

2. cazane vechi care au mai funcţionat şi:

   1. provin din Uniunea Europeană:

      1. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele europene specifice;

      2. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;

   2. provin din afara Uniunii Europene:

      1. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice.

Art. 81 Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a cazanelor se consemnează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după caz, în procese- verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexa 2, respectiv anexa 3.

Art. 82 Autorizarea funcţionării acordată de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordată de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a

Condiţii privind autorizarea funcţionării

Art. 83 Pentru autorizarea funcţionării, deţinătorul/utilizatorul cazanului/cazanelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să deţină avizul obligatoriu de instalare, iar construcţia sălii cazanului să corespundă acestui aviz;

2. să asigure condiţiile necesare realizării regimului chimic al cazanului stabilit conform fişei tehnice privind regimul chimic;

3. să organizeze activitatea în sala cazanelor conform regimului de supraveghere a cazanelor menţionat în documentaţia tehnică de instalare;

4. să deţină autorizaţii pentru personalul de deservire fochişti, laboranţi operatori, automatişti, după caz;

5. să asigure condiţiile pentru efectuarea verificărilor tehnice;

6. pentru cazanele vechi montate pe altă locaţie, cu excepţia cazanelor mobile, se prezintă raportul tehnic întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 84 (1) Pentru autorizarea funcţionării unui cazan nou, deţinătorul/utilizatorul trebuie să înainteze la ISCIR o cerere însoţită de următoarele documente:

1. copia avizului obligatoriu de instalare;

2. declaraţia prevăzută la art. 13 alin. (2);

3. documentaţia tehnică de însoţire, redactată sau tradusă în limba română, care trebuie să conţină:

   1. instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare şi întreţinere;

   2. limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la coroziune a acestora, după caz;

   3. caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a cazanului, după

caz;

1. 4. posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de

protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;

1. 1. documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea completă a instrucţiunilor menţionate la pct. 1);

   2. informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz.

2. documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de persoane juridice autorizate conform prescripţiei tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai mare de 1 an de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă perioadă de valabilitate a reglării;

3. documentul de atestare a rezultatelor corespunzătoare obţinute la operaţia de pregătire a suprafeţelor interioare, dacă această operaţie a fost prevăzută şi efectuată la producător;

4. copii ale autorizaţiilor personalului de deservire şi RSVTI;

(2) Pentru cazanele vechi care au mai funcţionat, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (1) mai sunt necesare şi următoarele documente:

1. documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi (cartea cazanului);

2. documentaţia tehnică reconstituită prevăzută la art. 69 alin. (2), dacă nu există documentaţia prevăzută la alin. (1) lit. c); documentaţia tehnică reconstituită trebuie să corespundă cerinţelor care au reglementat construirea cazanului;

3. declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se menţioneze ultimul loc de funcţionare;

4. raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

SECŢIUNEA a 3-a

Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării

Art. 85 În vederea autorizării funcţionării cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, efectuează sau asigură că sunt efectuate, după caz următoarele activităţi:

1. verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului, în cazul cazanului nou, sau a cărţii cazanului, în cazul cazanului vechi;

2. verificarea condiţiilor de instalare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea avizului obligatoriu de instalare eliberat de către ISCIR, precum şi verificarea echipării cazanului cu aparatura de măsurare, control şi automatizare şi cu dispozitivele de siguranţă, în funcţie de

nivelul de supraveghere permanent sau nepermanent în care se încadrează cazanul;

3. verificarea condiţiilor de montare pentru cazanele vechi, care au mai funcţionat şi au necesitat montare;

4. verificarea condiţiilor privind regimul chimic al cazanului şi anume:

   1. existenţa prizelor şi a dispozitivelor de prelevare a probelor de apă de alimentare şi din cazan, de abur saturat şi supraîncălzit şi de condensat ale cazanului;

   2. existenţa, dotarea şi organizarea punctului de lucru sau a laboratorului chimic din centrala termică

   3. existenţa registrului de analize cu indicii chimici şi cu frecvenţa minimă obligatorie a analizelor.

5. revizia interioară conform art. 85;

6. încercarea la presiune hidraulică conform art. 86;

7. verificarea reglării supapelor de siguranţă conform art. 87;

8. încercarea la cald conform art. 90; modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare;

9. verificarea stării suprafeţelor interioare conform art. 91;

10. verificarea registrului de supraveghere a funcţionării cazanului; registrul de supraveghere a funcţionării cazanului se sigilează, numerotează şi vizează de conducerea deţinătorului/utilizatorului.

Art. 86 (1) Revizia interioară se efectuează în condiţiile precizate la capitolul VI, secţiunea a 2-a şi constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a cazanului, astfel:

1. verificarea interioară prin examinarea părţilor componente ale cazanului şi, în special, a pereţilor metalici accesibili ai elementelor sub presiune, atât pe partea dinspre apă, cât şi pe partea dinspre gazele de ardere, în scopul constatării stării tehnice a cazanului;

2. verificarea exterioară prin examinarea tuturor elementelor cazanului la exterior, în scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare/instalare, precum şi a comportării cazanului faţă de acţiunea mediului ambiant.

2. Verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă.

3. Revizia interioară poate să nu se efectueze la cazanele noi la care de la data construirii nu au trecut mai mult de 12 luni.

Art. 87 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile precizate la capitolul VI, secţiunea a 3-a.

(2) Pentru cazanele noi, încercarea la presiune la locul de instalare nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 12 luni;

2. cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare;

3. în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune ale cazanului.

Art. 88 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică se efectuează verificarea funcţionării supapelor de siguranţă care echipează cazanul.

(2) Presiunea de deschidere trebuie să fie cea indicată de producătorul cazanului, iar în lipsa acestor indicaţii conform datelor din tabelul 2.

Tabelul 2

^*) Sau la ieşirea din cazan, în cazul cazanelor cu străbatere forţată.

^**) Numai în cazul cazanelor cu tambur la care trebuie să se ţină seama de pierderea de presiune în supraîncălzitor (p_s ).

p_max. – presiunea maximă a cazanului.

Art. 89 După efectuarea verificării documentaţiei, reviziei interioare şi a încercării la presiune hidraulică, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un proces-verbal, sau după caz procese-verbale de verificare tehnică, cu menţionarea rezultatelor verificărilor.

Art. 90 În scopul realizării încercării la cald şi verificării stării suprafeţelor interioare, ISCIR trebuie să fie anunţat de către deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru aceste operaţii.

Art. 91 (1) Încercarea la cald constă în următoarele verificări principale:

1. verificarea etanşeităţii îmbinărilor vizibile ale cazanului;

2. verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi de control;

3. verificarea realizării funcţiilor de reglare, de protecţie, de semnalizare şi de monitorizare ale instalaţiei de automatizare;

4. verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;

5. verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;

6. verificarea realizării principalilor indici de funcţionare ai cazanului;

7. verificarea dilatării libere la cazanele la cele prevăzute cu această posibilitate;

8. verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi verificarea, prin sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de deservire.

2. Punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanului se face de către:

1. producătorul acestuia; în acest caz nu este necesar ca producătorul să fie autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice privind sistemele de ardere şi automatizare;

2. persoana juridică, care efectuează lucrări la instalaţia de automatizare şi de ardere, autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

2. În cazul în care se decide ca inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR să nu participe la încercarea la cald, această încercare se realizează cu respectarea prevederilor alin. (1) şi alin. (2), inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR urmând să ia în considerare şi documentul întocmit de persoana juridică prevăzută la alin. (2), respectând prevederile alin. (1), cu participarea personalului de deservire şi operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Art. 92 (1) Verificarea stării suprafeţelor interioare se efectuează în urma operaţiei de pregătire a suprafeţelor interioare atunci când aceasta nu este efectuată conform art. 83 alin.

1. lit. e).

2. Pregătirea suprafeţelor interioare menţionată la alin. (1) se execută de către persoane juridice autorizate pentru întreţinerea prin spălare chimică, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 93 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita efectuarea şi a altor verificări şi încercări, în afara celor prevăzute la art. 84, în limitele prevăzute de producător, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului.

2. Verificarea tehnică este condusă de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

3. La verificările prevăzute la alin. (1) trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire al cazanului, reprezentanţii persoanei juridice autorizate care au efectuat instalarea/montarea şi punerea în funcţiune a cazanului şi, dacă este cazul, la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR, orice altă persoană implicată în montarea, punerea în funcţiune, deţinerea/utilizarea cazanului.

SECŢIUNEA a 4-a

Concluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării

Art. 94 Autorizarea funcţionării cazanului se acordă numai după ce au fost efectuate activităţile prevăzute la art. 84 şi rezultatele acestora asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului, conform procesului-verbal, întocmit de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, prevăzut în anexa 2, unde se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul), cu respectarea prevederilor art. 185 alin. (1) și art.196 alin. (1). Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului.

Art. 95 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se autorizează funcţionarea cazanului.

Art. 96 Este interzisă autorizarrea funcţionării cazanului cu condiţia îndeplinirii ulterioare a unor dispoziţii menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.

Art. 97 (1) Pentru fiecare cazan care a obţinut autorizarea funcţionării, la prima autorizare, se întocmeşte o carte a cazanului, ce trebuie să conţină:

1. documentaţia tehnică menţionată la art. 69;

2. partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:

   1. copertă fixă;

   2. parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice efectuate;

   3. parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe toată durata de utilizare a cazanului.

(2) Cartea cazanului se păstrează de către deţinător/utilizator.

CAPITOLUL V

UTILIZAREA/EXPLOATAREA CAZANELOR

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 98 Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să asigure pe toată perioada de utilizare a cazanului operator RSVTI, autorizat de către ISCIR.

Art. 99 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a

Supravegherea cazanelor

Art. 100 Supravegherea în regim permanent se efectuează de către:

1. fochişti, autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite;

2. automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane, în cazul centralelor termice echipate cu mai multe cazane, care au individual următoarele caracteristici: cazanele de abur având debitul de cel mult 10 t/h şi presiunea de 16 bar şi, respectiv, cazanele de apă fierbinte având debitul de cel mult 5 Gcal/h;

3. laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de alimentare şi calităţii aburului.

Art. 101 Supravegherea în regim nepermanent se efectuează de către:

1. fochişti autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite sau personal tehnic din cadrul deţinătorului/utilizatorului, instruit de către persoana juridică ce efectuează punerea în funcţiune, pe baza instrucţiunilor specifice emise de către producătorul cazanului, precum şi ale celor referitoare la centrala termică emise de proiectantul centralei termice;

2. laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de alimentare şi calităţii aburului.

Art. 102 Într-o centrală termică pot funcţiona simultan maxim 3 cazane în regim de supraveghere nepermanentă.

Art. 103 La sălile cazanelor unde debitul nominal al cazanelor în funcţiune nu depăşeşte 10 t/h respectiv 5 Gcal/h şi nu sunt mai mult de 3 cazane în funcţiune, având în vedere automatizarea şi protecţia cazanelor şi a instalaţiilor anexe, fochistul poate îndeplini şi sarcinile laborantului-operator centrală termică, cu condiţia să fie autorizat de către ISCIR şi ca laborant-operator centrală termică. Acest lucru se precizează de către proiectantul centralei termice în documentaţia de aviz obligatoriu de instalare.

Art. 104 Supravegherea cazanelor din categoria E şi a cazanelor înglobate în linii tehnologice poate fi şi nepermanentă, dacă producătorul prevede acest lucru în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului.

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea sălii cazanelor

Art. 105 (1) Accesul în sala cazanelor a persoanelor străine de exploatarea cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare ale acestora este interzis fără aprobarea, prealabilă, din partea conducerii deţinătorului/utilizatorului.

(2) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, precum şi personalul propriu de supraveghere al deţinătorului/utilizatorului poate intra oricând în sala cazanelor pe baza legitimaţiei de serviciu sau a delegaţiei speciale de control.

Art. 106 Nu se admite a se da sălii cazanelor altă întrebuinţare în afara celei de exploatare

şi întreţinere a cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare.

Art. 107 Spaţiile de acces şi de deservire a diferitelor locuri de muncă din sala cazanelor precum şi căile spre uşile sălii trebuie să fie întotdeauna libere. Uşile trebuie să fie descuiate tot timpul cât sunt în funcţiune.

Art. 108 În sala cazanelor trebuie să existe telefon sau alte mijloace de semnalizare şi comunicare rapidă cu exteriorul, în special cu conducerea deţinătorului/utilizatorului, cu locurile de consum a aburului, cu sursa de gaze fierbinţi în cazul cazanelor recuperatoare şi altele asemenea, care să evite deplasările personalului de deservire a cazanului şi părăsirea sălii cazanelor.

Art. 109 (1) În sala cazanelor se afişează, la loc vizibil, instrucţiuni de exploatare, care să ţină seama de specificul fiecărui cazan din sala cazanelor.

2. De asemenea, se afişează instrucţiuni interne privind atribuţiile personalului şi modul de deservire a cazanului, precum şi panouri cu instrucţiuni de protecţia muncii.

3. În cazul instalaţiilor complexe, atunci când volumul acestor instrucţiuni nu permite afişarea acestora, personalul de deservire trebuie să aibă individual, la dispoziţie în sala cazanelor sau în camera de comandă, aceste instrucţiuni.

SECŢIUNEA a 4-a

Personalul de deservire şi organizarea muncii în centrala termică

Art. 110 Deţinătorul/utilizatorul, cei însărcinaţi în scris de către acesta, precum şi întreg personalul de deservire sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, instrucţiunile de utilizare a cazanelor precum şi instrucţiunile generale ale sălii cazanelor, elaborate de către proiectantul acesteia, precum şi toate dispoziţiile actelor normative în vigoare care reglementează exploatarea cazanelor.

Art. 111 Fochiştii, laboranţii operatori şi automatiştii pentru supraveghere şi întreţinere care deservesc cazanele trebuie să fie autorizaţi/reautorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 112 (1) Deţinătorii/utilizatorii de săli cazane numesc responsabil sală cazane, fochişti

şefi, fochişti, ajutori fochişti, laboranţi operatori şi automatiştii pentru supraveghere şi

întreţinere, după caz, conform organizării muncii în sala cazanelor prevăzută în avizul obligatoriu de instalare.

(2) Fochiştii şefi se numesc de către deţinător/utilizator numai dintre fochiştii autorizaţi.

Art. 113 (1) Deţinătorul/utilizatorul poate încredinţa sala cazanelor unui responsabil cu pregătire tehnică corespunzătoare.

2. În raport cu importanţa cazanelor, pot fi numiţi ca responsabili sală cazane:

1. ingineri sau subingineri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică);

2. tehnicieni sau maiştri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică) cu o practică în exploatarea cazanelor de cel puţin 5 ani;

3. fochişti şefi cu o vechime în această atribuţie de cel puţin 5 ani.

2. În cazul sălilor mici de cazane dotate cu cazane de abur sau de apă fierbinte cu un debit cumulat de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, atribuţiile responsabilului sălii cazanelor pot fi îndeplinite de o persoană competentă alta decât cele prevăzute la alin. (2) numită prin decizie de către deţinător/utilizator.

Art. 114 Personalul de deservire îndeplineşte în timpul funcţionării cazanului numai sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instrucţiunilor de exploatare şi instrucţiunilor interne.

Art. 115 Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire sunt menţionate în capitolul XIV secţiunea a 4-a.

SECŢIUNEA a 5-a

Evidenţa exploatării cazanelor

Art. 116 (1) Pentru fiecare sală cazane trebuie să existe un registru de supraveghere cu evidenţa funcţionării şi un registru de analize pentru circuitul apă-abur-condensat.

2. Registrele numerotate, sigilate şi semnate de conducerea deţinătorului/utilizatorului se păstrează în condiţii bune în sala cazanelor sau a instalaţiei tehnologice.

3. Înscrierile în registre trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.

Art. 117 În registrele de supraveghere pot face înscrieri fochistul, fochistul şef, laborantul- operator centrală termică, responsabilul sălii cazanelor, RSVTI, factorii responsabili ai

deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi persoanele însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne (inclusiv prin specificaţiile rezultate din autorizarea de către ISCIR a funcţionării cazanului în regim de supraveghere nepermanentă, dacă este cazul).

Art. 118 Fochistul înscrie în registrul de supraveghere următoarele:

1. constatările privind starea cazanului, a instalaţiilor auxiliare, a armăturilor, a sistemului de automatizare şi altele asemenea, efectuate la preluarea serviciului;

2. ora la care efectuează operaţiile de verificare a armăturilor şi instalaţiilor auxiliare, a elementelor principale ale instalaţiei de automatizare din sistemul de protecţie automată şi operaţiile principale în funcţionarea cazanului, inclusiv constatările făcute;

3. ora la care s-au produs anumite defecţiuni sau fenomene anormale în exploatarea cazanului, indicând locul şi felul defecţiunii, precum ora şi modul de remediere a acestora;

4. ora aprinderii şi stingerii focului.

Art. 119 Laborantul-operator centrală termică înscrie în registrul de analize:

1. indicii de calitate ai fluidelor cu frecvenţa impusă prin avizul obligatoriu de instalare;

2. operaţiile principale privind tratarea apei.

Art. 120 Responsabilul sălii cazanelor şi fochistul şef trebuie să înscrie în registrul de supraveghere următoarele:

1. data şi ora la care trebuie să fie pus în funcţiune sau oprit cazanul;

2. constatările făcute cu ocazia controlului instalaţiei şi activităţii personalului de deservire, precum şi dispoziţiile date;

3. orice alte dispoziţii referitoare la exploatarea, întreţinerea, revizia tehnică, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor şi instalaţiilor anexe, precum şi cele referitoare la organizarea muncii în sala cazanelor.

Art. 121 (1) Lucrările de reparare efectuate, inclusiv a curăţărilor de piatră, la instalaţia de cazane, se menţionează în registrul de supraveghere.

(2) Responsabilul sălii cazanelor înscrie în registrul de supraveghere data, locul, felul lucrării de reparare şi operaţiile efectuate.

SECŢIUNEA a 6-a

Pregătirea cazanului pentru aprinderea focului

Art. 122 Pregătirea cazanului pentru aprinderea focului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor, dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 123 Înainte de aprinderea focului la cazan, trebuie să se verifice:

1. să nu existete persoane sau obiecte şi scule uitate în focar şi în canalele de fum;

2. starea focarului şi a canalelor de fum, a dispozitivelor de închidere, a clapetelor de explozie şi altele asemenea;

3. valabilitatea termenului de verificare sau etalonare metrologică, funcţionarea aparatelor de măsurare, de control şi de automatizare, a armăturii de închidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalaţiei de tratare a apei, a instalaţiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere şi altele asemenea;

4. să nu existe flanşe oarbe înainte şi după supapele de siguranţă, pe conductele de apă, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare şi altele asemenea;

5. poziţionarea contragreutăţilor supapelor de siguranţă şi, respectiv, existenţa sigiliilor, conform prevederilor din cartea cazanului.

Art. 124 (1) Cazanul se umple cu apă până la nivelul minim, lăsându-se tot timpul deschise robinetele de aerisire sau, în lipsa acestora, supapele de siguranţă de pe tambur, de pe supraîncălzitor şi de pe economizor.

(2) La cazanele cu străbatere forţată, înainte de aprinderea focului se realizează debitul minim al apei de alimentare prevăzut de către producătorul cazanului.

Art. 125 (1) Supraîncălzitoarele aflate permanent în drumul gazelor de ardere, fără posibilitatea de a fi ocolite, trebuie să fie umplute cu apă.

2. Dacă se dispune de o sursă sigură de abur, supraîncălzitoarele pot fi racordate la această sursă în loc să fie umplute cu apă.

3. Se admite pornirea cazanelor şi cu supraîncălzitoare uscate cu condiţia de a se lua măsurile necesare pentru evitarea arderii ţevilor, consemnate în instrucţiunile de exploatare.

Art. 126 În cazul economizoarelor de tip fierbător, care au legătura între tambur şi colectoarele inferioare ale acestora, înainte de aprinderea focului se deschid robinetele de pe aceste legături.

Art. 127 Înainte de aprinderea focului trebuie să fie efectuată ventilarea focarului şi a canalelor de gaze de ardere pe durata de timp stabilită în instrucţiunile de exploatare (în funcţie de construcţia cazanului), dar nu mai puţin de 10 minute, prin pornirea ventilatoarelor de gaze de ardere şi de aer, cu deschiderea maximă a clapetelor de reglare sau, în lipsa acestora, la valoarea maximă disponibilă a tirajului natural. Fac excepţie de la regula de mai sus cazanele prevăzute cu preventilare automată sau preventilare controlată la care se asigură evacuarea a cel puţin 5 volume de aer.

Art. 128 (1) La cazanele care funcţionează cu combustibil lichid, temperatura combustibilului trebuie să fie adusă la valoarea stabilită în instrucţiunile de exploatare înainte de aprinderea focului.

(2) În cazul în care injecţia combustibilului se realizează cu abur, conducta de aducţiune a aburului trebuie să fie încălzită în prealabil.

SECŢIUNEA a 7-a

Aprinderea focului

Art. 129 Aprinderea focului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul cazanului şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor, dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 130 Aprinderea focului în cazan se face numai în baza dispoziţiei responsabilului sălii cazanelor înscrisă în registrul de supraveghere, iar personalul de deservire trebuie să fie anunţat din timp pentru a se asigura prezenţa acestuia pe toată perioada executării manevrei.

Art. 131 La aprinderea manuală a focului se ţine seama de următoarele:

1. dispozitivul de aprindere trebuie să fie înlăturat din focar numai după obţinerea unei flăcări stabile;

2. în cazul combustibilului gazos, la stingerea dispozitivului de aprindere se întrerupe alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care se trece din nou la aprinderea arzătorului;

3. atunci când cazanul este echipat cu mai multe arzătoare, aprinderea acestora se face succesiv conform instrucţiunilor de exploatare;

4. dacă se sting toate sau numai o parte din arzătoarele aprinse, se întrerupe imediat alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care aprinderea arzătoarelor se repetă.

Art. 132 Aprinderea focului la cazanele prevăzute cu instalaţii de automatizare trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile de exploatare prevăzute în documentaţia tehnică, urmărindu-se derularea şi realizarea corectă a secvenţelor automate de aprindere.

Art. 133 Încălzirea cazanului până la racordarea la conducta de abur se face conform instrucţiunilor întocmite de producătorul cazanului, iar în lipsa acestora conform instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor.

Art. 134 Dacă în urma creşterii volumului apei din cazan se atinge nivelul maxim, se elimină apa până la 100 mm deasupra nivelului minim, urmărindu-se închiderea etanşă a robinetelor de golire sau de purjare, în funcţie de construcţia cazanului.

Art. 135 În timpul încălzirii cazanului şuruburile armăturilor prevăzute cu garnituri de etanşare trebuie să fie strânse numai cu chei normale, fără prelungitor, şi numai în prezenţa responsabilului sălii cazanelor, astfel:

1. la cazanele cu o presiune nominală până la 64 bar inclusiv, atunci când presiunea din cazan a atins cel mult 3 bar;

2. la cazanele cu o presiune nominală peste 64 bar, atunci când presiunea din cazan nu depăşeşte 4 bar.

Art. 136 La cazanele prevăzute cu dispozitive de dilatare termică se urmăreşte în timpul încălzirii dilatarea, conform indicatoarelor de deplasare (repere).

Art. 137 Dacă supraîncălzitoarele şi economizoarele sunt prevăzute cu canale de ocolire a gazelor de ardere, clapetele pentru devierea acestor gaze trebuie să fie aşezate în poziţia corespunzătoare, astfel încât gazele de ardere să ocolească aceste instalaţii.

SECŢIUNEA a 8-a

Pornirea cazanului

Art. 138 Pornirea cazanului trebuie să se efectueze conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 139 Supraîncălzitoarele umplute cu apă de răcire se golesc după ce presiunea din cazan este conform celei stabilite în documentaţia tehnică de însoţire. După golire se face legătura între supraîncălzitor şi spaţiul de abur al cazanului.

Art. 140 Supraîncălzitoarele prevăzute cu canale pentru ocolirea gazelor de ardere se introduc în circuitul de funcţionare al cazanului prin manevrarea corespunzătoare a clapetelor, după ce s-a atins presiunea nominală a cazanului.

Art. 141 (1) Economizorul izolabil (pe partea de gaze) se pune în funcţiune imediat după alimentarea cazanului cu apă prin manevrarea clapetelor de conducere a gazelor de ardere în poziţia necesară.

2. Se controlează creşterea temperaturii apei în economizor până la atingerea stării normale de funcţionare.

3. În cazul folosirii unor combustibili cu umiditate mare, în scopul evitării formării picăturilor de apă pe ţevile economizorului, clapetele pentru conducerea gazelor de ardere se deschid atunci când temperatura acestora a atins valoarea stabilită în instrucţiunile de exploatare.

Art. 142 În cazul economizoarelor cu recirculaţie, în timpul pornirii şi înainte de alimentarea cazanului cu apă, recirculaţia se închide.

Art. 143 (1) Conectarea cazanului la conducta de abur principală trebuie să se facă prin deschiderea treptată a robinetului principal după golirea completă de apă condensată a

circuitului şi după încălzirea acestuia prin suflare cu abur.

2. În timpul încălzirii se urmăreşte atent starea generală a conductei, a compensatoarelor, a reazemelor şi a suspensiilor, precum şi dilatarea uniformă a acesteia.

3. La apariţia vibraţiilor sau a şocurilor puternice trebuie să se întrerupă încălzirea până la eliminarea cauzelor.

Art. 144 (1) În cazul în care conectarea cazanului la conducta principală se face când aceasta se află sub presiune, de exemplu când prin conductă circulă abur provenit de la alte surse, presiunea în cazan trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de către producător sau de către proiectantul sălii cazanelor;

(2) În cazul în care conectarea cazanului cu supraîncălzitor la conducta principală se face în condiţiile de la alin. (1), temperatura aburului supraîncălzit trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de către producător sau de către proiectantul sălii cazanelor.

Art. 145 Pe măsură ce se măreşte sarcina cazanului, eşaparea aburului în atmosferă se micşorează conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi/sau instrucţiunilor elaborate de proiectantul centralei termice.

SECŢIUNEA a 9-a

Funcţionarea cazanului

Art. 146 Funcţionarea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului.

NOTĂ: În cazul cazanelor autorizate să funcţioneze în regim de exploatare fără supraveghere permanentă, instrucţiunile de exploatare trebuie să detalieze prioritar condiţionările speciale pentru această modalitate de funcţionare; funcţionarea în regim de supraveghere periodică S1-Sp 24 sau S1-Sp 72 se specifică în procesul-verbal de verificare tehnică.

Art. 147 În timpul funcţionării, personalul de deservire trebuie să supravegheze starea cazanului şi a instalaţiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectând cu stricteţe regimul de exploatare stabilit pentru cazan.

Art. 148 În timpul funcţionării cazanului se acordă o atenţie deosebită:

1. menţinerii nivelului normal al apei printr-o alimentare uniformă a cazanului; nu se admite scăderea sau creşterea nivelului sub nivelul minim, respectiv peste nivelul maxim;

2. menţinerii presiunii nominale a aburului;

3. menţinerii temperaturii nominale a aburului supraîncălzit şi a apei de alimentare;

4. funcţionării normale a arzătoarelor;

5. funcţionării normale a aparatelor de măsurare şi control, a instalaţiei de protecţie şi reglare automată, a tuturor armăturilor şi altele asemenea;

6. menţinerii debitului de apă corespunzător cantităţii de combustibil şi debitului de abur livrat (la cazanele cu străbatere forţată).

Art. 149 Verificarea bunei funcţionări a manometrelor şi purjarea tubului sifon se efectuează cel puţin o dată pe schimb.

Art. 150 (1) Verificarea bunei funcţionări a indicatoarelor de nivel se efectuează astfel:

1. la cazanele cu presiunea nominală până la 15 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată pe schimb;

2. la cazanele cu presiunea nominală peste 15 bar şi până la 40 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată la 24 de ore;

3. la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare.

2. Compararea indicaţiilor indicatoarelor de nivel cu acţiune indirectă cu cele ale indicatoarelor de nivel cu acţiune directă se face cel puţin o dată pe schimb.

3. Cauzele ce au determinat defectele constatate trebuie să fie înlăturate imediat, iar în cazul în care acestea nu se pot înlătura trebuie să fie anunţat responsabilul sălii cazanelor pentru luarea măsurilor necesare.

Art. 151 (1) Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă se efectuează prin suflare astfel:

1. la cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată la 24 ore;

2. la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare a cazanului.

2. Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă la cazanele cu presiune nominală peste 40 bar trebuie să fie efectuată în prezenţa responsabilului sălii cazanelor.

3. Orice defect constatat la supapele de siguranţă se aduce imediat la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor sau RSVTI.

4. Nu se admite funcţionarea cazanelor cu supape de siguranţă defecte sau dereglate.

5. De asemenea, nu se admite blocarea sau încărcarea suplimentară a supapelor de siguranţă.

6. În cazul înlocuirii supapei de siguranţă cu o alta, de aceeaşi tipodimensiune, RSVTI trebuie să menţioneze acest lucru într-un proces-verbal care se ataşează la cartea cazanului.

Art. 152 (1) Verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face prin pornirea pe timp scurt a fiecăruia dintre acestea.

(2) La cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face cel puţin o dată pe schimb, iar la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare.â

Art. 153 Purjarea periodică a cazanului se face la intervalele şi cu durata stabilite în instrucţiunile de exploatare. Se procedează astfel:

1. înainte de purjare se verifică buna funcţionare a indicatoarelor de nivel şi a dispozitivelor de alimentare cu apă; nivelul apei în cazan trebuie să fie între nivelul normal şi nivelul maxim, iar după purjare să nu scadă sub nivelul minim;

2. în timpul purjării se urmăreşte nivelul apei în cazan; la apariţia în reţeaua de purjare a vibraţiilor puternice sau a şocurilor hidraulice, purjarea trebuie să fie întreruptă imediat;

3. după purjare se controlează dacă robinetul de purjare închide etanş.

Art. 154 Suflarea cenuşii şi a funinginii de pe suprafeţele de încălzire ale cazanului trebuie să se facă la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare. Aceasta se efectuează în sensul de evacuare a gazelor de ardere, începând de la focar spre canalele de gaze, asigurându-se în acest timp un tiraj mărit.

Art. 155 Aparatura de măsurare şi control, de protecţie, de monitorizare şi de reglare automată a parametrilor de funcţionare trebuie să fie verificată la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare, ca de exemplu la cazanele care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă, S1-Sp 24 sau S1-Sp 72, aceste verificări se suplimentează obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare, cu autodiagnosticare şi

cu profilaxie automată pentru elementele sistemelor de protecţie automată, cu înregistrare automată a evenimentelor şi parametrilor în perioadele de funcţionare cu supraveghere aflată exclusiv în sarcina sistemului de automatizare.

Art. 156 Rezultatele verificărilor efectuate conform art. 148-154 se înscriu în registrul de supraveghere al sălii cazanelor.

NOTĂ: În cazul sălii cazanului echipat cu cazane nesupravegheate permanent, sistemul de automatizare trebuie să cuprindă cel puţin un subansamblu de înregistrare automată a tuturor parametrilor şi verificărilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor şi intervenţiilor automate efectuate de sistemul de automatizare în perioadele autorizate de funcţionare fără supraveghere cu operator pentru restabilirea funcţionării normale sau blocarea în caz de avarie.

Art. 157 (1) Fochistul este obligat să oprească imediat cazanul din funcţiune atunci când:

1. nivelul apei a scăzut sub cel minim, fiind totuşi vizibil prin vizorul sticlei de nivel şi continuă să scadă deşi cazanul este alimentat intens cu apă;

2. nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel şi nu reapare atunci când se închide robinetul care face legătura cu spaţiul de abur al sticlei de nivel; în acest caz, nu este admisă alimentarea cu apă;

3. debitul de apă de alimentare, la cazanele cu străbatere forţată, a scăzut sub limita minimă de siguranţă prevăzută în instrucţiunile de exploatare;

4. toate dispozitivele de alimentare cu apă sunt defecte;

5. toate indicatoarele de nivel nu funcţionează;

6. nivelul apei a trecut peste marginea superioară a sticlei de nivel şi prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;

7. la elementele cazanului, tambur, colectoare, camere de apă, ţevi, plăci tubulare, cutii de foc şi altele asemenea au apărut deformaţii, cu excepţia deformaţiilor la ţevi care nu afectează siguranţa în funcţionare, fisuri sau crăpături, cu excepţia fisurilor şi crăpăturilor la ţevi care nu afectează siguranţa în funcţionare, scurgeri pe la îmbinările sudate şi încălzirea la roşu a unei părţi din peretele metalic;

8. s-au produs crăpături care afectează siguranţa în funcţionare sau dărâmături la zidăria focarului sau a cazanului;

9. s-a încălzit la roşu o porţiune din scheletul metalic de susţinere a cazanului;

10. combustibilul antrenat arde în canalele de gaze de ardere şi temperatura acestor gaze creşte anormal;

11. sunt atinse limitele de declanşare prin protecţia automată a cazanului, dar instalaţia de automatizare nu realizează declanşarea;

12. s-a produs o explozie de gaze în focarul cazanului;

13. a izbucnit un incendiu în sala cazanelor, care progresează rapid şi nu poate fi stins;

14. la stingerea accidentală a focului în camera de ardere.

2. Funcţie de particularităţile funcţionale ale cazanului, în instrucţiunile de exploatare se stabilesc şi alte cazuri de oprire din funcţiune a cazanului.

3. Cazurile de la alin. (1) de oprire din funcţiune a cazanului trebuie să fie aduse la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor şi RSVTI şi trebuie să fie înscrise în registrul de supraveghere, iar atunci când se soldează cu avarii/accidente se comunică la ISCIR, procedându-se conform capitolului XI. În acest caz, RSVTI şi responsabilul sălii cazanelor întocmesc un raport de avarie cu situaţia tehnică a cazanului imediat după avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le poate genera.

Art. 158 La apariţia unor defecte de natura celor exceptate la art. 156 alin. (1) lit. g), precum şi a curgerilor la îmbinările mandrinate, a diferitelor defecte ale armăturii de control şi de siguranţă şi ale instalaţiilor auxiliare, personalul de deservire anunţă imediat responsabilul sălii cazanului şi RSVTI; responsabilul sălii cazanului dispune măsurile necesare în vederea eliminării defectelor respective.

Art. 159 (1) Supraîncălzitorul cazanului se verifică în timpul funcţionării în ceea ce priveşte:

1. temperatura de supraîncălzire, care trebuie să fie menţinută şi la sarcina redusă a cazanului;

2. starea generală şi etanşeitatea serpentinelor;

3. închiderea sigură a robinetului de umplere cu apă.

(2) În timpul opririi din funcţiune a cazanului se verifică sistemul de susţinere a supraîncălzitorului.

Art. 160 (1) La funcţionarea economizorului se urmăreşte ca:

1. alimentarea cu apă să se facă în mod continuu;

2. temperatura apei la ieşirea din economizorul de tip nefierbător să fie mai mică decât temperatura de fierbere din cazan cu valoarea indicată prin proiect;

3. temperatura apei la intrarea în economizor să fie de cel puţin 40^ºC;

4. purjarea să fie efectuată periodic.

2. În cazul în care la economizor apare un defect care îl face impropriu funcţionării, se procedează la izolarea acestuia şi la alimentarea cazanului prin conducta de ocolire.

3. În cazul economizoarelor neizolabile se opreşte cazanul din funcţiune, căutând să se menţină nivelul normal al apei până la răcirea suficientă a cazanului.

Art. 161 Elementele cazanului (colectoarele, distribuitoarele, ţevile de legătură şi ţevile de supraîncălzitor), care funcţionează la o temperatură a pereţilor de 450^ºC şi mai mare, trebuie să fie verificate în ceea ce priveşte deformaţiile şi modificările structurale.

SECŢIUNEA a 10-a

Oprirea, răcirea şi golirea cazanului

Art. 162 Oprirea, răcirea şi golirea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului care trebuie să cuprindă cel puţin cerinţele din prezenta secţiune.

Art. 163 Înainte de oprirea cazanului din funcţiune se efectuează următoarele operaţii:

1. se alimentează cazanul cu apă până la un nivel puţin peste nivelul normal;

2. se reduce treptat arderea prin micşorarea cantităţii de combustibil şi de aer de ardere;

3. se ia măsuri pentru evitarea depăşirii temperaturii maxime admise în economizor (în cazul economizoarelor izolabile).

Art. 164 Nu se admite stingerea focului cu apă, în afară de cazurile speciale prevăzute în instrucţiunile de exploatare (stingerea unui incendiu), urmărindu-se ca jetul de apă să nu pătrundă la pereţi şi la zidăria cazanului.

Art. 165 Decuplarea cazanului de la conducta principală de abur se face conform instrucţiunilor de exploatare.

Art. 166 La oprirea din funcţiune a cazanului se asigură răcirea corespunzătoare a

supraîncălzitorului, conform instrucţiunilor de exploatare.

Art. 167 (1) Răcirea cazanului înainte de golirea apei se face continuu și fără șocuri.

(2) Timpul şi modul de răcire se precizează în instrucţiunile de exploatare, în funcţie de specificul cazanului.

Art. 168 (1) Golirea de apă a cazanului se executa conform instrucţiunilor de exploatare după ce presiunea din cazan a scăzut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, după caz, prin supapele de siguranţă deschise în vederea aerisirii nu mai iese abur.

2. După golire se deschid toate capacele şi se demontează robinetele în scopul răcirii cazanului şi prin aerisire.

3. Golirea cazanului şi a economizorului se face şi la opririle din funcţiune de scurtă durată, dacă există pericol de îngheţ.

SECŢIUNEA a 11-a

Revizii tehnice curente, curăţarea şi conservarea cazanelor

Art. 169 (1) În timpul funcţionării cazanului şi ori de câte ori acesta este oprit pentru curăţări sau spălări, responsabilul sălii cazanelor sau RSVTI este obligat să examineze starea cazanului, efectuând revizii exterioare, revizii interioare şi încercări la presiune hidraulică (la presiunea nominală). Rezultatele acestor verificări şi încercări trebuie să fie înscrise în registrul de supraveghere a cazanului.

2. Intervalul de timp necesar pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor menţionate la alin. (1) se precizează în instrucţiunile de exploatare.

3. Dacă cu ocazia verificărilor şi încercărilor menţionate la alin. (1) se constată deficienţe care ar putea periclita siguranţa în funcţionare a cazanului, RSVTI dispune oprirea din funcţionare a cazanului şi anunţă de îndată ISCIR.

Art. 170 (1) Curăţarea cazanului se face imediat după răcire şi golire, pentru a se evita pietrificarea nămolului din cazan, astfel încât suprafeţele metalice să rămână curate.

(2) Uneltele folosite la curăţarea cazanului nu trebuie să aibă muchii ascuţite care să degradeze suprafeţele metalice ale acestuia.

Art. 171 În afara suprafeţelor metalice ale cazanului, trebuie să fie bine curăţate legăturile

armăturilor cu cazanul, precum şi conductele de alimentare cu apă şi de golire.

Art. 172 Izolarea cazanului pe partea de abur, de apă, de purjare, de combustibil şi altele asemenea se face prin flanşe oarbe dimensionate şi montate astfel încât să fie asigurată securitatea persoanelor ce efectuează lucrări din prezenta secţiune, de regulă, în faţa robinetelor de închidere pe partea cazanului oprit, cu excepţia robinetului de golire la care flanşa oarbă se montează după acesta.

Art. 173 La cazanele care au conducte îmbinate prin sudare (fără flanşe), se admite ca izolarea să se facă cu ajutorul a două robinete în serie, având între ele un robinet de drenaj în legătură cu atmosfera. Cele două robinete, precum şi robinetul de drenaj, trebuie să fie blocate sigur (cu lacăt), primele în poziţia închis, iar cel de drenaj, în poziţia deschis.

Art. 174 (1) Pentru lucrările de curăţare şi revizii tehnice curente, iluminarea cazanului se face cu lămpi electrice portative cu tensiunea maximă de 24 V. Bornele înfăşurării primare a transformatorului trebuie să fie izolate.

2. Nu se admite folosirea lămpilor cu combustibil, precum cele cu acetilenă, benzină, petrol şi altele asemenea, cu flacără deschisă şi a lămpilor electrice alimentate prin autotransformator.

3. În cazul folosirii de aparate electrice portative la lucrările de curăţare şi revizie tehnică curentă, ca de exemplu scule electrice, ventilatoare pentru răcire şi altele asemenea, trebuie să fie luate măsuri speciale de protecţia muncii împotriva electrocutării.

4. Înainte de a se intra în focar şi în canalele de aer şi de gaze de ardere, acestea trebuie să fie bine aerisite, după care registrul de fum sau clapetele de aer se închid şi se blochează.

5. Pentru a permite curăţarea şi verificarea corespunzătoare a focarului şi a canalelor de gaze de ardere, se prevăd, după caz, scări bine fixate, schele sau alte sisteme sigure.

6. Lucrările de curăţare şi de revizie tehnică curentă nu pot începe dacă temperatura în interior este mai mare de 35^ºC.

7. Pentru prevenirea unor eventuale accidente, lucrările de curăţare şi de revizie tehnică curentă a cazanului se efectuează de cel puţin două persoane.

Art. 175 Acolo unde îndepărtarea depunerilor pe cale mecanică prezintă dificultăţi din cauza aderenţei acestora sau a imposibilităţii accesului la acestea, se efectuează o curăţare

chimică a cazanului cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 176 (1) Pe timpul opririi îndelungate din funcţiune, pentru evitarea deteriorării suprafeţelor interioare, cazanul trebuie să fie conservat conform documentaţiei tehnice de însoţire sau a documentaţiei tehnice întocmită de proiectantul sălii cazanului.

(2) Conservarea cazanului se face în stare umedă sau uscată, în funcţie de perioadele de repaus şi de existenţa pericolului de îngheţ.

CAPITOLUL VI

VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ ŞI VERIFICAREA TEHNICĂ NEPROGRAMATĂ

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 177 (1) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a cazanelor.

(2) Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică programată a cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

Art. 178 Verificările tehnice periodice se efectuează de către:

1. inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă fierbinte cu debit mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h;

2. inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI numai după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h.

Art. 179 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a cazanului sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a cazanului se efectuează după efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 180 Cazanul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării depăşit.

Art. 181 (1) În timpul utilizării, fiecare cazan trebuie să fie supus, la termenul stabilit în procesul-verbal de verificare tehnică, verificărilor tehnice periodice, care constau în revizii interioare, încercări la presiune hidraulică şi revizii exterioare. Cu această ocazie se verifică modul în care se exploatează cazanul, starea tehnică a acestuia şi se acordă, după caz, autorizarea funcţionării în continuare.

2. La data stabilită pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească cazanul, având verificările şi încercările de casă efectuate cu rezultate corespunzătoare şi menţionate într-un proces-verbal.

3. Încercările de casă constau, după caz, în încercare hidraulică la presiune nominală, verificare funcţională a instalaţiei de alimentare combustibili, verificare canale aer inclusiv ventilatoare, verificare canale de gaze de ardere inclusiv ventilatoare gaze ardere, preîncălzitoare de aer, suporţi aferenţi construcţiei metalice de susţinere şi altele asemenea.

4. La verificarea tehnică periodică trebuie să participe RSVTI, fochistul cazanului şi orice altă persoană cu atribuţii legate de exploatarea cazanului solicitată de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

5. Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure personalul auxiliar necesar efectuării verificării.

6. Dacă rezultatele verificării tehnice periodice corespund cu prevederile documentaţiei tehnice a cazanului şi ale prezentei prescripţii tehnice, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2), se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice. Această dată (ziua, luna şi anul) se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale cazanului.

7. În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.

8. Dacă rezultatele verificării tehnice periodice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2) şi nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare a cazanului. În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a

procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia

2. Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a cazanului.

3. Cu ocazia verificării tehnice periodice, dacă inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR consideră necesar, poate verifica pregătirea profesională şi comportarea în serviciu a fochistului, laborantului-operator şi/sau automatistului pentru supraveghere şi întreţinere autorizat.

Art. 182 La cazanele cu funcţionare sezonieră, ca de exemplu cazanele de abur ale producătorilor de zahăr, de conserve, de cărămidă şi altele asemenea, precum şi cazanele de apă fierbinte pentru încălzire, reviziile interioare şi încercările la presiune hidraulică se efectuează înaintea începerii sezonului de lucru, evitându-se programarea verificărilor şi încercărilor în timpul acestuia.

Art. 183 (1) Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc siguranţa în funcţionare a cazanului, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului, vechimea în serviciu a cazanului sau condiţiile de exploatare a acestuia, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate dispune efectuarea de examinări/investigaţii cu caracter tehnic, în vederea evaluării tehnice a cazanului şi stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona cazanul în condiţii de siguranţă.

(2) Dacă la verificările tehnice periodice se constată că instalaţia prezintă pericol în funcţionare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, dispun oprirea instalaţiei.

Art. 184 (1) Cu ocazia fiecărei verificări tehnice periodice, deţinătorul/utilizatorul are obligaţia de a efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare ale cazanului de către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

(2) Reacordarea autorizaţiei de funcţionare a cazanului, de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, este condiţionată de prezentarea de către deţinător/utilizator a raportului de verificări, încercări şi probe având drept concluzie respectarea condiţiilor de funcţionare în siguranţă impuse de producătorul cazanului. Valabilitatea acestui raport este de 30 de zile.

Art. 185 Supapele de siguranţă se verifică conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează dispozitivele de siguranţă.

SECŢIUNEA a 2-a

Revizia interioară

Art. 186 (1) Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.

(2) Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente pentru efectuarea reviziei interioare a cazanului, chiar dacă termenele respective îi sunt comunicate sau nu de ISCIR.

Art. 187 În cazurile în care datorită concepţiei constructive a cazanului verificarea interioară nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare la presiune hidraulică completată, sau după caz, cu alte verificări tehnice (examinări nedistructive). Verificările respective, precum metoda, volumul, criteriile de acceptare şi periodicitatea, trebuie să fie precizate în instrucţiunile elaborate de producător şi detaliate în instrucţiunile interne elaborate de deţinător/utilizator prin RSVTI cu acceptul ISCIR.

Art. 188 În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în următoarele cazuri:

1. după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea acestuia în funcţiune;

2. după o nouă instalare/montare;

3. după efectuarea unor lucrări de reparare;

4. atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI are motive temeinice să considere necesară o astfel de verificare;

5. atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.

Art. 189 (1) În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din funcţiune, izolat de celelalte cazane, răcit, bine curăţat de piatră, de funingine şi altele asemenea, atât la interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu trebuie să fie umezi sau unşi.

(2) La cazanele care nu au funcţionat cel puţin un an, deţinătorul/utilizatorul trebuie să prezinte inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR un document din care să rezulte că în perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.

Art. 190 (1) Cazanele ignitubulare cu fascicul de ţevi demontabil se supun reviziei interioare, în mod obligatoriu, cu fasciculul de ţevi scos în afara corpului cazanului.

(2) Pentru verificarea ţevilor din mijlocul fasciculului, precum şi a unor părţi dinspre manta, la cazanele ignitubulare cu fascicul nedemontabil inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita scoaterea unui număr de ţevi care să permită verificarea stării interioare a cazanului. Instalaţia interioară din tambur trebuie să fie demontată dacă împiedică examinarea.

Art. 191 Pentru examinarea cazanelor cu străbatere forţată, cât şi a altor cazane cu sisteme de ţevi inaccesibile pentru revizia interioară, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita examinarea printr-o metodă nedistructivă pentru stabilirea stării pereţilor. Atunci când starea pereţilor ţevilor nu se poate stabili prin examinare nedistructivă, pot fi tăiate bucăţi de ţevi de cel puţin 200 mm lungime în vederea examinării. Repararea acestor zone se face conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 192 La cazanele cu focar, pentru a face posibilă examinarea tuturor părţilor componente precum suprafeţele de încălzire, canalele de gaze şi altele asemenea, trebuie să fie efectuate amenajări, ca de exemplu schele, scări bine fixate sau alte sisteme sigure, care să permită inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR să efectueze verificările în condiţii de siguranţă.

Art. 193 (1) La revizia interioară, o atenţie deosebită se acordă îmbinărilor sudate, precum şi elementelor ambutisate.

(2) Conductele de alimentare din interiorul cazanului trebuie să fie examinate în ceea ce priveşte poziţia acestora faţă de nivelul minim al apei, precum şi dacă locul şi sensul de intrare a apei în cazan nu împiedică buna circulaţie a apei în timpul funcţionării cazanului.

Art. 194 La camerele de apă se examinează, în principal:

1. starea puntiţelor dintre găurile ţevilor;

2. ovalizarea găurilor pentru ţevi;

3. ţevile de legătură cu tamburii.

Art. 195 La revizia interioară se urmăreşte existenţa coroziunilor, fisurilor, crăpăturilor, deformaţiilor vizibile şi altele asemenea, precizându-se în procesul-verbal de verificare:

1. numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;

2. poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;

3. natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.

Art. 196 (1) La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de gaze de ardere şi altele asemenea, se urmăreşte existenţa unor eventuale defecte de genul celor menţionate la art. 194.

2. Verificarea existenţei şi integrităţii plăcii de timbru; în cazul inexistenţei sau deteriorării plăcii de timbru cazanul se retimbrează conform capitolului X.

3. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita, înlăturarea unei părţi din zidăria sau izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului.

SECŢIUNEA a 3-a

Încercarea la presiune hidraulică

Art. 197 (1) Încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 8 ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.

2. Încercarea la presiune hidraulică se execută numai după efectuarea unei revizii interioare cu rezultate corespunzătoare.

3. Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru.

4. Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50^ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5^ºC.

Art. 198 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea eventualelor defecte care nu au putut fi depistate la revizia interioară. Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate şi izolate.

(2) La cazanele cu debite mari, se recomandă ca înainte de efectuarea încercării la presiune hidraulică acestea să fie supuse unei încercări cu aer comprimat a sistemului sub

presiune (încercare pneumatică). Aerul comprimat trebuie să aibă o presiune care să nu depăşească 5 bar.

Art. 199 (1) Valoarea presiunii hidraulice de încercare şi durata încercării trebuie să fie conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului.

2. În cazul în care durata încercării nu este prevăzută de producător aceasta nu trebuie să fie mai mică de 10 minute.

3. În timpul încercării de presiune hidraulică cazanul trebuie prevăzut cu un al doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.

4. Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu 2,5.

5. Manometrele trebuie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.

6. Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii să se facă continuu şi fără şocuri.

7. Se recomandă ca în cazul cazanelor cu parametri ridicaţi presiune P > 40 bar, debit Q > 30 t/h, temperatura T > 250ºC presiunile să fie înregistrate pe toată durata încercării. Această condiţie se precizează în documentaţia tehnică întocmită de proiectantul sălii cazanului.

8. În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer.

9. Debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât evacuarea aerului să evite crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în cazan.

10. Examinarea suprafeţelor cazanului se face numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.

Art. 200 Deţinătorul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea termenelor scadente pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, chiar dacă termenele respective îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.

Art. 201 În afara termenului scadent, încercarea la presiune hidraulică trebuie să se fie efectuată şi în următoarele cazuri:

1. după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea în funcţiune a acestuia;

2. după o nouă montare;

3. în urma efectuării unor lucrări de reparare la sistemul sub presiune;

4. după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele de gaze de ardere;

5. atunci când se demolează zidăria sau învelişul izolant al cazanului;

6. atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au motive să solicite efectuarea încercării;

7. atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.

Art. 202 În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparare, încercarea la presiune hidraulică poate să nu se mai efectueze dacă acest lucru este prevăzut în documentaţia tehnică de reparare.

Art. 203 Cu ocazia efectuării încercării la presiune hidraulică, supapele de siguranţă trebuie blocate pentru a nu permite pierderea apei prin acestea, ca urmare a creşterii presiunii peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării nu se admit scurgeri.

Art. 204 Pentru creşterea presiunii în cazan pot fi folosite şi pompele de alimentare cu apă ale cazanului, dacă debitul acestora poate fi reglat astfel încât creşterea presiunii să nu depăşească valorile prevăzute în documentaţia tehnică a cazanului.

Art. 205 După terminarea încercării la presiune hidraulică trebuie să fie deblocate şi reglate supapele de siguranţă. Datele şi elementele de reglare a supapelor de siguranţă trebuie să fie consemnate în procesul-verbal de verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz. Dacă verificarea supapelor de siguranţă a fost efectuată anterior încercării la presiune hidraulică, de către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile, atunci reglarea nu mai este necesară.

Art. 206 Dacă după încercarea la presiune hidraulică sunt necesare remedieri, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI hotărăşte dacă încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie repetată după efectuarea remedierilor.

Art. 207 Înainte de a fi prezentat inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, deţinătorul/utilizatorul trebuie să supună cazanul la o încercare la presiunea nominală, în scopul înlăturării oricăror eventuale neetanşeităţi.

Art. 208 Încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente ale elementelor sub presiune şi scurgeri.

SECŢIUNEA a 4-a

Revizia exterioară

Art. 209 Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în timpul funcţionării cazanului şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie la funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă, şi anume:

1. sala cazanelor, asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, ca de exemplu spaţii de acces şi deservire, iluminare, curăţenie şi altele asemenea;

2. funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare;

3. personalul de deservire precum fochistul, laborantul-operator şi automatistul pentru supraveghere şi întreţinere, în legătură cu existenţa şi valabilitatea autorizaţiilor deţinute şi cunoaşterea instrucţiunilor de exploatare a cazanului;

4. respectarea parametrilor principali ai cazanului, ca de exemplu debit, presiune, temperatură şi altele asemenea, variaţiile de sarcină cu perioadele de suprasarcină precizate ca durată şi intensitate, precum şi consecinţele pe care le au acestea asupra cazanului;

5. starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, a zidăriei acestuia, precum şi a instalaţiilor auxiliare;

6. starea tehnică a instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcărilor faţă de pereţii suprafeţelor de încălzire;

7. existenţa instrucţiunilor de exploatare în sala cazanelor;

8. existenţa registrelor de supraveghere a sălii cazanelor şi analizelor chimice, precum şi modul în care se fac înscrierile zilnice în acesta;

9. respectarea regimului chimic al cazanului, urmărindu-se:

   1. variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

   2. frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

   3. funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la parametrii proiectaţi (debit şi indici);

   4. funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizul obligatoriu de instalare a cazanului;

   5. dotarea corespunzătoare a laboratorului, existenţa personalului autorizat şi corectitudinea efectuării şi interpretării analizelor chimice.

SECŢIUNEA a 5-a

Verificarea tehnică privind regimul chimic

Art. 210 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice neprogramate, privind regimul chimic, la toate cazanele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 211 Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice neprogramate asupra modului în care deţinătorii/utilizatorii cazanelor şi persoanele juridice autorizate de către ISCIR îndeplinesc condiţiile privind regimul chimic, având în vedere următoarele:

1. organizarea activităţii în centrala termică conform datelor din avizul obligatoriu de instalare, prezentând autorizaţiile pentru personalul de deservire laborant-operator centrală termică, autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă sau contract întreţinere regim chimic la cazane;

2. variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

3. frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

4. funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la parametrii proiectaţi (debit şi indici);

5. funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe degazoare,

pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

6. dotarea corespunzătoare a laboratorului.

Art. 212 Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din anexa 2.

SECŢIUNEA a 6-a

Prelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru realizarea verificărilor tehnice periodice

Art. 213 (1) Prelungirea autorizării funcţionării se poate acorda la solicitarea scrisă a deţinătorilor/utilizatorilor, care se transmite la ISCIR cu minim 30 de zile înainte de termenul scadent.

(2) Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 213 sau art. 214.

Art. 214 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea cazanului la data scadentă prevăzută în procesul-verbal, se poate prelungi autorizarea funcţionării cu cel mult 12 luni.

2. Prelungirea autorizaţiei de funcţionare se efectuează în baza unui memoriu tehnic întocmit de deţinătorul/utilizatorul cazanului.

3. Memoriul tehnic cuprinde, cel puţin, următoarele:

1. prezentarea/descrierea cazanului;

2. istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

3. monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

4. măsuri compensatorii;

5. concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 215 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea cazanului la data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până la termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.

2. Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic de analiză a riscurilor, întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

3. Memoriul tehnic de analiză a riscurilor, avizat de RADTE, cuprinde, cel puţin, următoarele:

1. prezentarea/descrierea cazanului;

2. istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

3. monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

4. identificarea şi evaluarea riscurilor astfel:

   1. identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;

   2. analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;

   3. evaluarea riscurilor.

5. măsuri compensatorii;

6. concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 216 În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizaţiei de funcţionare.

Art. 217 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.

(2) Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din anexa 2 şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizaţiei de funcţionare, stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).

CAPITOLUL VII

REPARAREA CAZANELOR

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 218 (1) Repararea cazanelor se face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.

2. Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea cazanelor.

3. Repararea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.

4. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizarea pentru repararea cazanelor nu este necesară atunci când lucrările de reparare se efectuează de către producătorul cazanului.

5. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate care efectuează repararea cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

6. Toate constatările referitoare la repararea cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

Art. 219 (1) Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP.

2. Atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare

3. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

Art. 220 (1) La repararea cazanului se au în vedere cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile acestuia.

2. Documentaţia tehnică preliminară de reparare a cazanului trebuie să conţină cel puţin documentele prevăzute în anexa 7.

3. În cazul în care pe parcursul efectuării lucrărilor de reparare apar şi alte deficienţe care nu au fost tratate în documentaţia tehnică preliminară de reparare, aceasta se completează cu partea aferentă tratării acestor deficienţe.

4. În cadrul lucrărilor de reparare se folosesc subansambluri construite de reparatori autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia

subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 221 Lucrările de reparare la cazane, planificate sau neplanificate, se verifică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului.

Art. 222 (1) Lucrările de reparare la cazane, care se verifică numai de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sunt:

1. înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a colectoarelor, a camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;

2. repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni, şi placarea suprafeţelor elementelor cazanelor;

3. remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune;

4. executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea celor existente;

5. remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe;

6. înlocuirea ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de supraîncălzitor sau economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură, a ţevilor de apă-abur din limitele cazanului, a ţevilor din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de schimb de căldură de la cazane;

7. înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;

8. înlocuirea niturilor de la cazane;

9. curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură.

(2) Pentru lucrările de reparare (planificate sau neplanificate) altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în anexa 3. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului.

Art. 223 Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale ale cazanului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii tehnice referitoare la retimbrarea cazanului.

SECŢIUNEA a 2-a

Etapele lucrărilor de reparare

Art. 224 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI întocmeşte procesul-verbal de constatare în vederea introducerii în reparare.

(2) Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de constatare.

Art. 225 Acceptarea lucrărilor de reparare:

1. înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare, care cuprinde documentaţia preliminară de reparaţie, lucrările de reparare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice de execuţie ale acestora, precum şi programul de examinări, verificări şi încercări ce urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de reparare;

2. memoriul tehnic, vizat de deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de reparare;

3. ISCIR analizează documentele înaintate de deţinător/utilizator şi întocmeşte procesul- verbal de acceptare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.

Art. 226 Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificările prevăzute în memoriul de la art. 224 lit. b). Persoana juridică autorizată prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective ca de exemplu certificate de inspecţie material pentru materialele de bază şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările se finalizează cu încheierea unui proces-verbal de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 227 După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări tehnice:

1. verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza căreia se află instalaţia, cu cel puţin 10 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică de reparare cuprinde cel puţin:

   1. memoriu tehnic de reparare;

   2. certificatele de inspecție material ale materialelor întrebuinţate pentru părţile supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse reparării;

   3. documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive

şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;

1. 1. documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare;

   2. lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi specificaţiile procedurilor de sudare (WPS) specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;

   3. tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;

   4. fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în documentaţia tehnică preliminară de reparare;

   5. documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile;

   6. procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării repunerii în funcţiune;

   7. declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din anexa 8;

2. revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălarea- pregătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

3. încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;

4. reglarea sau verificarea reglării supapelor de siguranţă, conform art. 87;

5. încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).

NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare.

Art. 228 (1) Rezultatele verificărilor tehnice după reparare se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procesul-verbal de verificare tehnică.

2. În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în funcţiune a cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR stabileşte şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

3. Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii finale privind repararea cazanelor

Art. 229 Documentaţia tehnică a construcţiei metalice de susţinere a cazanului trebuie să corespundă prevederilor tehnice prevăzute în actele normative în vigoare, aplicabile.

Art. 230 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică nu se mai efectuează lucrări de sudare şi de deformare la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub presiune.

(2) În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se constată neconformităţi, acestea se înlătură, după care încercarea la presiune hidraulică se repetă.

Art. 231 Încercarea la presiune hidraulică a cazanelor se efectuează înainte de vopsire şi, după caz, înainte de izolare sau înzidire, la locul de funcţionare sau la sediul reparatorului, după caz, reparatorului revenindu-i obligaţia de a asigura condiţiile corespunzătoare realizării acesteia.

Art. 232 Verificarea tehnică după înzidire sau izolare urmăreşte respectarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare în ceea ce priveşte linia de foc, poziţia nivelului minim şi a indicatoarelor de nivel faţă de acest nivel, bolţile, etanşarea pereţilor, construcţia şi amplasarea clapetelor de explozie, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de vizitare şi altele asemenea.

Art. 233 În cazul reparării unor cazane sau elemente ale acestora care datorită modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare, precum măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea, sau atunci când unele dintre verificările şi încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică preliminară de reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora în timpul utilizării cazanelor.

CAPITOLUL VIII

MONTAREA CAZANELOR VECHI

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 234 (1) Montarea cazanelor vechi se face cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare.

2. Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la montarea cazanelor vechi.

3. Montarea cazanelor vechi se face de către producătorul acestora, de către persoana juridică autorizată de către ISCIR sau de către persoana juridică autorizată de autorităţile competente din statele membre. Persoana juridică autorizată de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrată în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.

4. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizaţia pentru montarea cazanelor vechi nu este necesară atunci când lucrările de montare se efectuează de către

producătorul cazanului.

2. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate care efectuează montarea cazanelor vechi sunt prevăzute la capitolul XIV.

3. Verificarea montării se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

4. Toate constatările referitoare la montarea cazanelor vechi se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul procesului-verbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 2.

Art. 235 (1) Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare avizată de către RADTP.

2. Condiţiile privind atestarea de către ISCIR a persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt conform legislaţiei în vigoare.

3. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de montare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

Art. 236 Nu se admite începerea lucrărilor de montare a cazanelor vechi fără existenţa avizului obligatoriu de instalare, obţinut conform prevederilor art. 71-76.

SECŢIUNEA a 2-a

Etapele necesare efectuării montării

Art. 237 Pentru acceptarea lucrărilor de montare se procedează astfel:

1. înaintea începerii lucrărilor de montare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de montare, care cuprinde documentaţia tehnică preliminară de montare, lucrările de montare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice de execuţie ale acestora, precum şi programul de examinări, verificări şi încercări ce urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de montare;

2. memoriul tehnic, vizat de către deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de montare. Se interzice începerea lucrărilor de montare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de montare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.

Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.

Art. 238 La verificarea montării cazanelor pe parcursul acesteia, se efectuează verificările stabilite prin memoriul tehnic prevăzut la art. 236 lit. a). În aceste situaţii persoana juridică autorizată pentru aceste lucrări, prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective, ca de exemplu certificate de inspecţie materiale de baza şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările sunt finalizate cu încheierea de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR a unui proces-verbal.

Art. 239 După finalizarea lucrărilor de montare a cazanului vechi se efectuează următoarele verificări tehnice:

1. verificarea documentaţiei tehnice de montare, care trebuie să fie depusă la ISCIR cu cel puţin 15 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică de montare cuprinde cel puţin:

   1. memoriu tehnic de montare;

   2. certificatele de inspecție ale materialelor utilizate pentru părţile supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse montării;

   3. documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive

şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;

1. 1. documentele privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de montare şi în final a verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare;

   2. lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi specificaţiile procedurilor de sudare (W≤≤) specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;

   3. tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;

   4. fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în documentaţia tehnică preliminară de montare;

   5. documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă;

   6. procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării;

   7. declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, întocmită conform modelului din anexa 8.

2. raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

3. revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălarea- pregătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

4. încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;

5. reglarea sau verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 87;

6. încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).

NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de montare apar modificări faţă de documentaţia preliminară acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare.

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii finale privind montarea cazanelor

Art. 240 (1) Rezultatele verificării tehnice după montare se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în procesul-verbal de verificare tehnică. În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în funcţiune, a cazanului vechi, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR stabileşte data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2) Efectuarea lucrărilor de montare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

CAPITOLUL IX

VERIFICĂRI TEHNICE ÎN UTILIZARE PENTRU INVESTIGAŢII/EXAMINĂRI CU CARACTER TEHNIC A CAZANELOR

SECŢIUNEA 1

Domeniu de aplicare

Art. 241 (1) Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XII din prezenta prescripţie tehnică.

(2) Cerinţa de autorizare pentru verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a nu se aplică producătorilor cazanelor fabricate de aceştia.

Art. 242 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, se efectuează în scopul evaluării stării tehnice, estimării duratei de funcţionare remanente şi stabilirii condiţiilor de funcţionare în siguranţă a cazanelor.

Art. 243 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se efectuează în următoarele cazuri:

1. dacă s-au produs avarii şi/sau accidente la cazane;

2. dacă în urma verificărilor tehnice periodice, efectuate conform prezentei prescripţii tehnice, se obţin rezultate necorespunzătoare; cazanele la care se constată zone de coroziune, care ar putea periclita funcţionarea în condiţii de siguranţă;

3. atunci când cazanul urmează să fie repus în funcţiune după o perioadă de timp în care a fost oprit, fără să fie conservat în mod corespunzător (conform instrucţiunilor de exploatare

şi unor proceduri specifice), iar repunerea acestuia în funcţiune ar putea periclita siguranţa în funcţionare;

4. la sfârşitul duratei de viaţă a cazanului, atunci când aceasta este stabilită prin documentaţia tehnică;

5. la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când prin documentaţia tehnică nu este prevăzută durata de viaţă a cazanului;

6. atunci când documentaţia tehnică a cazanului lipseşte sau este incompletă;

7. la cazanele de la art. 78 lit. b);

8. atunci când la cazanul aflat în funcţiune se constată o funcţionare anormală a acestuia, precum depăşirea parametrilor maximi de funcţionare, apariţia unor deformaţii ale corpului sub presiune şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 2-a

Condiţii privind efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Art. 244 (1) Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte un program de investigaţii/examinări care cuprinde cel puţin următoarele:

1. descrierea cazanului din punct de vedere constructiv şi al parametrilor de funcţionare (volum, presiune, temperatură, debit); se anexează desenul tip de ansamblu;

2. prezentarea eventualelor lucrări de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor evenimente, ca de exemplu avarii, accidente şi altele asemenea, care au avut loc în timpul perioadei de funcţionare la cazan;

3. planuri care cuprind examinările, verificările şi încercările care se propun a fi efectuate la cazan; se întocmesc schiţe care cuprind, după caz, poziţionarea exactă a punctelor şi locurilor unde urmează să se efectueze examinări nedistructive şi a zonelor din care urmează să fie prelevate epruvete pentru încercări distructive;

4. menţionarea condiţiilor de execuţie a examinărilor, verificărilor şi încercărilor care se propun a fi efectuate la cazan, precum prescripţii tehnice, standarde şi altele asemenea, precum şi a criteriilor de acceptare a rezultatelor obţinute.

(2) Programul de investigaţii/examinări trebuie să fie avizat de responsabilul cu avizarea documentaţiei tehnice de examinări RADTE al persoanei juridice autorizate.

Art. 245 Programul întocmit conform art. 243, se înaintează la ISCIR pentru acceptare.

Art. 246 (1) Programul de investigaţii/examinări, acceptat de ISCIR, se efectuează sub supravegherea persoanei juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(2) Examinările nedistructive/distructive se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 247 (1) ISCIR poate solicita ca anumite examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic are obligaţia să solicite, cu cel puţin 5 zile înainte, participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la efectuarea acestora.

(2) Reprezentantul persoanei juridice autorizate pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic participă la toate examinările, verificările şi încercările prevăzute în programul acceptat de ISCIR.

Art. 248 (1) Pe baza rezultatelor obţinute în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate, persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte raportul tehnic care conţine concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanului.

2. Raportul tehnic trebuie să fie avizat de RADTE al persoanei juridice.

3. Raportul tehnic împreună cu buletinele şi certificatele cu rezultatele obţinute, breviarul de calcul de rezistenţă şi procesele-verbale întocmite de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, după caz, întocmit ca urmare a examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform programului acceptat de ISCIR, se transmit la ISCIR pentru acceptare.

Art. 249 (1) După acceptarea de către ISCIR a raportului tehnic, deţinătorul/utilizator trebuie să respecte concluziile menţionate în raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

2. În cazul obţinerii unor rezultate corespunzătoare deţinătorul/utilizatorul solicită la ISCIR efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare a cazanului conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

3. Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate rezultă necesitatea efectuării unor lucrări de reparare la cazan, acestea trebuie să fie efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, iar examinările şi verificările în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare efectuate ulterior.

Art. 250 Documentaţia tehnică acceptată de ISCIR (programul de investigaţii/examinări, raportul tehnic şi documentele aferente acestuia) trebuie să fie ataşată la cartea cazanului, urmând a fi prezentată inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR în vederea obţinerii autorizării funcţionării.

CAPITOLUL X

TIMBRAREA ŞI RETIMBRAREA CAZANELOR

Art. 251 (1) Cazanele a căror montare, reparare, utilizare şi verificare se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, aflate în funcţionare fără placa de timbru, trebuie să fie timbrate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2) Aplicarea plăcii de timbru la cazanele aflate în funcţionare se poate face în următoarele situaţii:

1. atunci când aceasta lipseşte, este deteriorată sau este ilizibilă;

2. atunci când se reduc parametrii de funcţionare ai cazanului în urma reparării sau a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 252 (1) Pentru cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată, aceasta trebuie reconstituită de către deţinător/utilizator, în baza documentaţiei existente (din care să rezulte parametrii de funcţionare, numărul de fabricaţie/an, denumirea fabricantului).

2. Placa de timbru se poate aplica numai dacă pe cazan există marcate prin poansonare cel puţin datele (numărul de fabricaţie/an şi denumirea fabricantului) care să permită stabilirea cu certitudine a faptului că documentaţia tehnică aparţine acestuia.

3. Placa de timbru trebuie să fie conform documentaţiei tehnice de însoţire şi se aplică de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului care întocmeşte un proces-verbal în cartea cazanului. Datele care trebuie să fie înscrise pe placa de timbru se stabilesc pe baza documentaţiei tehnice existente a cazanului.

Art. 253 (1) Pentru cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi la care nu există documentaţie tehnică, placa de timbru se poate aplica numai dacă pe cazan există marcate prin poansonare cel puţin datele care să permită identificarea parametrilor de funcţionare.

2. Documentaţia tehnică se reconstituie în urma efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

3. Dacă numărul şi anul de fabricaţie nu pot fi identificate, persoana juridică autorizată care a efectuat investigaţiile/examinările cu caracter tehnic, alocă un număr unic de identificare.

4. Placa de timbru este aplicată de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului care întocmeşte un proces-verbal în cartea cazanului.

Art. 254 În cazul reducerii parametrilor de funcţionare ai cazanelor, ca urmare a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, se efectuează retimbrarea conform art. 252 alin. (4).

Art. 255 Cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi pentru care deţinătorul/utilizatorul nu posedă documentaţia tehnică şi nu există marcate prin poansonare cel puţin datele care să permită identificarea parametrilor de funcţionare trebuie să fie scoase din uz.

CAPITOLUL XI

AVARII ŞI ACCIDENTE

Art. 256 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a unui cazan, precum şi în cazurile de accidente provocate la cazan, deţinătorul/utilizatorul acestuia are obligaţia de a-l opri din funcţionare şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului; cu această ocazie se anunţă cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data, ora şi locul producerii avariei/accidentului, felul cazanului, urmările avariei/accidentului.

Art. 257 Deţinătorul/utilizatorul cazanului la care s-a produs avaria sau accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit prin RSVTI:

1. să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;

2. să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;

3. să izoleze pe cât posibil zona de lucru a cazanului avariat sau la care s-a produs accidentul;

4. să întocmească un raport cu situaţia tehnică a cazanului imediat după avarie/accident, care include şi fotografii ale cazanului avariat, precum şi intervenţiile efectuate până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;

5. să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea funcţionării cazanului (cartea cazanului) precum şi raportul de mai sus (în cazurile justificate raportul nu mai este necesar).

Art. 258 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a instalaţiei/echipamentului.

Art. 259 (1) Cazanul care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea lui din funcţionare, trebuie să fie supus unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic în vederea evaluării stării tehnice a acestora, efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2) Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care deţinătorul/utilizatorul renunţă la utilizarea cazanului avariat şi decide scoaterea din uz şi casarea acestuia.

Art. 260 Expertizele în caz de avarii sau accidente la cazane se realizează de către experţii ISCIR.

CAPITOLUL XII

SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA CAZANELOR

Art. 261 (1) Scoaterea din uz a cazanelor se face de către deţinător/utilizator, în următoarele cazuri:

1. dacă în urma verificărilor tehnice periodice sau în urma investigaţiilor/examinărilor cu

caracter tehnic cazanul nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;

2. atunci când deţinătorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.

(2) Oprirea din funcţionare şi conservarea cazanelor nu înseamnă scoatere din uz.

Art. 262 Cazanele scoase din uz sunt casate prin grija deţinătorului/utilizatorului.

Art. 263 Operaţia de casare a cazanului se confirmă printr-un proces-verbal întocmit de către RSVTI şi semnat de către reprezentantului deţinătorului/utilizatorului.

Art. 264 Placa de timbru a cazanului trebuie să fie demontată şi distrusă în prezenţa RSVTI al unităţii deţinătoare/utilizatoare. Acest fapt trebuie menţionat în procesul-verbal încheiat.

Art. 265 Procesul-verbal încheiat se ataşează la cartea cazanului, şi rămâne în arhiva deţinătorului/utilizatorului.

Art. 266 (1) Deţinătorul/utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea cazanului la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.

(2) Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea procesului- verbal menţionat la art. 263.

Art. 267 Este interzisă repunerea în funcţiune şi exploatarea cazanelor scoase din uz şi casate.

CAPITOLUL XIII

ATESTĂRI ŞI AUTORIZĂRI

Art. 268 (1) ISCIR atestă persoanele fizice pentru următoarele activităţi:

1. avizarea documentaţiei tehnice pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare;

2. avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

2. ISCIR autorizează persoane juridice pentru următoarele activităţi:

1. instalarea cazanelor;

2. montarea cazanelor vechi;

3. repararea cazanelor;

4. întreţinerea prin spălare chimică a cazanelor;

5. întreţinerea regimului chimic al cazanelor;

6. verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

2. ISCIR autorizează următoarele persoane fizice:

1. RSVTI;

2. fochişti;

3. laborant-operator centrală termică;

4. automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane.

Art. 269 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 267, precum şi condiţiile şi documentaţia necesară sunt prevăzute în prescripţiile tehnice şi celelalte reglementări aplicabile.

Art. 270 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică sau persoana juridică de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL XIV

OBLIGAȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

Art. 271 Producătorii, persoanele fizice sau juridice autorizaţi/autorizate, deţinătorii/utilizatorii cazanelor trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008, legea privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor cazanelor

Art. 272 Deţinătorul/utilizatorul de cazane are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să nu permită modificarea cerinţelor şi condiţiilor stabilite prin avizul obligatoriu de instalare şi autorizarea funcţionării;

2. să nu permită alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică a cazanului;

3. să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse de inspectorii de

specialitate din cadrul ISCIR şi RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică;

4. să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSVTI, precum şi personalul de deservire a cazanelor să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute.

Art. 273 Să comunice la ISCIR, în scris, în termen de 15 zile, decizia de schimbare a RSVTI.

Art. 274 În cazul transferului dreptului de proprietate, fostul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru scoaterea din evidenţă a cazanului.

Art. 275 În cazul transferului dreptului de proprietate, noul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru luarea în evidenţă a cazanului.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice atestate/autorizate de ISCIR

Art. 276 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice atestate pentru avizarea documentaţiei tehnice în vederea obţinerii avizului obligatoriu de instalare, documentaţiei tehnice preliminare de instalare, de montare, de reparare:

1. să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele aplicabile;

2. să verifice dacă au fost adoptate soluţii tehnice care să permită funcţionarea cazanelor în condiţii de siguranţă;

3. să verifice dacă au fost prevăzute în documentaţia tehnică, verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

4. să avizeze documentaţiile tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

5. să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

6. să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează conform, în registru a cărui model este prevăzut în anexa 10;

7. la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

8. să participe la instructaje profesionale şi la examinări organizate de ISCIR (când este cazul);

9. să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

   1. pentru avizarea documentaţiei în vederea obţinerii avizului obligatoriu de instalare:

Numele şi prenumele:

ATESTAT RADTI – IMSP

Nr.:

AVIZAT CORESPUNDE *)

Data: Semnătura:

*⁾ Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

1. 2. pentru avizarea documentaţiei preliminare de montare/reparare:

Numele şi prenumele:

ATESTAT RADTP – IMSP ………………………..

Nr.:

AVIZAT CORESPUNDE *)

Data: Semnătura:

*⁾ Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Art. 277 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

1. să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu, nominalizat, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

2. să întocmească programul de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

3. să întocmească rapoartele tehnice în urma efectuării de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

4. să întocmească memoriul tehnic de analiză a riscurilor;

5. să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

6. să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 9;

7. să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice schimbare a RADTE; să asigure că personalul nou propus începe activitatea specifică numai după autorizarea acestuia de către ISCIR;

8. să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului (unde este cazul);

9. la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate.

Art. 278 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice nominalizate în cadrul autorizaţiilor persoanelor juridice pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

1. să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele specifice;

2. să adopte soluţii tehnice care să permită funcţionarea cazanelor în condiţii de siguranţă;

3. să prevadă în documentaţia investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

4. să estimeze termenul cu care se poate prelungi durata de utilizare la cazanele pentru care au fost efectuate verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la expirarea duratei de viaţă sau duratei normale de utilizare;

5. să avizeze documentaţiile tehnice, rapoartele tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

6. să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

7. să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează, într-un registru, conform modelului din anexa 10;

8. la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

9. să participe la instructaje profesionale şi la examinările organizate de ISCIR (când este cazul);

10. să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)

Numele şi prenumele:

RADTE IMSP ………………………………………..

AVIZAT CORESPUNDE:

Data: Semnătura:

*⁾ Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 279 Persoanele juridice autorizate pentru instalare, montare şi reparare au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

2. să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RTS să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

3. să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după atestarea acestora de către ISCIR;

4. să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului cazanului (unde este cazul);

5. să înceapă execuţia lucrărilor de instalare şi/sau montare numai după obţinerea avizului obligatoriu de instalare;

6. să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune începerea acestor lucrări;

7. să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile tehnice preliminare avizate de RADTP şi acceptate de către ISCIR;

8. să supună avizării RADTP documentaţiile tehnice de montare/reparare, în cazul în care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară avizată;

9. să solicite efectuarea verificării cazanelor de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, înainte de asamblare şi în fazele în care examinarea acestora este posibilă;

10. să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia tehnică de reparare;

11. să pregătească cazanul, în mod corespunzător, în vederea efectuării verificărilor şi încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

12. să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării cazanului;

13. să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 8.

Art. 280 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate pentru întreţinere:

1. să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 11;

2. să înceapă lucrările de spălare chimică numai după verificarea existenţei procesului- verbal al inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune efectuarea spălării chimice;

3. să anunţe la ISCIR data finalizării lucrărilor de spălare chimică;

4. să comunice, la ISCIR, în termen de 15 zile de la data începerii lucrărilor de întreţinere regim chimic la cazane în timpul funcţionării, deţinătorii/utilizatorii ale căror cazane le-au preluat la întreţinere;

5. să întocmească tehnologii specifice în concordanţă cu tehnologiile prevăzute în documentaţia de autorizare de spălare chimică pentru fiecare caz în parte, în funcţie de tipul cazanului şi de analiza depunerilor;

6. să utilizeze produse chimice care nu trebuie să influenţeze negativ valorile celorlalţi indici chimici impuşi sau valoarea purjei cazanului; se interzice utilizarea unor produse care conduc la apariţia unor depuneri de substanţe organice;

7. să încheie la un interval de maxim 30 de zile, documente din care să reiasă rezultatele obţinute în cursul operaţiei de întreţinere regim chimic la cazane pe circuitul apă-abur- condensat al cazanelor, care trebuie să fie anexate la cartea cazanului;

8. să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

9. să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a RSL; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după nominalizarea acestuia de ISCIR;

10. să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului cazanului;

11. să emită la finalizarea lucrărilor de spălare chimică, declaraţia conform anexei 8.

Art. 281 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL):

1. să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice, standardele şi normativele aplicabile;

2. să menţioneze în documentaţiile întocmite precizările legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

3. să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;

4. să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a personalului de montare/reparare/întreţinere, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;

5. să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;

6. să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

7. să participe la instruirile periodice organizate de ISCIR;

8. să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)

Numele şi prenumele:

RSL IMSP………………………………………………

Data: Semnătura:

*⁾ Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 282 RTS are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice, standardele şi alte acte normative aplicabile;

2. să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare aprobată;

3. să verifice documentaţia tehnică preliminară de instalare, montare şi/sau reparare înainte de lansarea acestuia în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare;

4. să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele de bază utilizate, în conformitate cu procedurile de sudare aprobate;

5. să verifice calitatea materialelor de adaos şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în documentaţia tehnică;

6. să ia măsurile necesare ca la repararea elementelor instalaţiilor să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare aprobate;

7. să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu documentaţia tehnică preliminară de montare/reparare;

8. să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

9. să stabilească cauzele eventualelor defecte şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestora;

10. să participe la întrunirile şi instructajele organizate de ISCIR;

11. să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)

Numele şi prenumele:

RTS ……………………………………………………..

Data: Semnătura:

*⁾ Se înscrie denumirea persoanei juridice.

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire

Art. 283 Responsabilul sălii cazanelor are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. întocmeşte instrucţiuni pentru exploatarea, întreţinerea şi revizia tehnică a cazanelor, potrivit specificului acestora şi ţinând seama de instrucţiunile producătorului;

2. repartizează sarcinile personalului de deservire şi controlează modul cum acestea sunt îndeplinite;

3. informează conducerea deţinătorului/utilizatorului asupra posibilităţii de exploatare a cazanelor, ţinând seama de starea acestora şi de timpul de oprire pentru întreţinere, revizii tehnice, lucrări de reparare şi verificări tehnice;

4. stabileşte ora pornirii şi opririi cazanelor în registrul de exploatare a cazanului;

5. controlează funcţionarea cazanelor şi ia, după caz, măsuri pentru înlăturarea defectelor;

6. ţine la zi registrul de evidenţă a intervenţiilor şi a lucrărilor de reparare;

7. urmăreşte realizarea indicilor de calitate ai apei de alimentare;

8. conduce reviziile tehnice curente şi participă la verificările tehnice efectuate;

9. răspunde de pregătirea cazanelor pentru verificările tehnice necesare;

10. organizează instruirea şi verifică anual, în comisia numită de deţinător/utilizator, nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice ale fochiştilor;

11. răspunde de respectarea atribuţiilor stabilite prin instrucţiunile interne.

Art. 284 Fochistul şef are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să cunoască cazanele din punct de vedere al deservirii;

2. să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

3. să ia toate măsurile necesare astfel ca pornirea şi oprirea cazanului să se facă în condiţii de siguranţă;

4. să controleze funcţionarea armăturilor de siguranţă şi de control, a dispozitivelor de alimentare şi altele asemenea, şi contrasemnează rezultatele în registrul de supraveghere;

5. să înscrie în registrul de supraveghere datele referitoare la funcţionarea cazanelor prevăzute la art. 119;

6. să înlăture defectele semnalate de fochişti, iar în cazul în care nu se pot înlătura să anunţe pe responsabilul sălii cazanelor;

7. să asiste la primirea-predarea serviciului de către fochişti şi să contrasemneze în registrul de supraveghere.

Art. 285 (1) Fochistul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să cunoască bine cazanul şi deservirea corectă a acestuia, urmărind continuu funcţionarea normală a acestuia;

2. să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

3. să înscrie în registrul de supraveghere datele referitoare la funcţionarea cazanelor prevăzute la art. 117;

4. să supravegheze direct şi permanent funcţionarea cazanului şi a instalaţiilor anexe şi să înregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instrucţiunile interne şi prezenta prescripţie tehnică;

5. să comunice şefilor ierarhici defectele constatate şi să consemneze în registrul de supraveghere;

6. să oprească din funcţiune cazanul în cazurile prevăzute la art. 156;

7. să predea şi să ia în primire serviciul numai după verificarea funcţionării corespunzătoare a cazanului; rezultatul predării-primirii se consemnează în registrul de supraveghere sub semnătura ambilor fochişti.

(2) Nu se admite predarea şi preluarea serviciului în timpul efectuării unor manevre pentru înlăturarea unor situaţii de avarii în sala cazanelor.

Art. 286 Laborantul-operator centrală termică are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. să cunoască instalaţia de tratare a apei, circuitul apă-abur-condensat al centralei termice şi instrucţiunile de exploatare;

2. să asigure supravegherea indicilor de calitate ai fluidelor prin efectuarea analizelor chimice în conformitate cu standardele aplicabile în vigoare şi cu frecvenţa impusă prin avizul obligatoriu de instalare;

3. să cunoască implicaţiile depăşirii valorilor indicilor de calitate asupra funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanelor;

4. să ia măsurile necesare pentru încadrarea indicilor de calitate în valorile impuse de avizul obligatoriu de instalare;

5. să consemneze într-un registru de analize chimice valorile tuturor indicilor de calitate ai fluidelor, să semneze pentru acestea şi să comunice şefului ierarhic superior orice abatere constatată faţă de indicii de calitate admişi;

6. să predea şi să preia schimbul verificând funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de tratare a apei şi indicii de calitate ai fluidelor; rezultatul predării-primirii schimbului se consemnează, obligatoriu, în registrul de analize chimice.

SECŢIUNEA a 5-a

Obligaţiile şi responsabilităţile RSVTI

Art. 287 RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

1. răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a cazanelor;

2. să lunar vizeze registrul de supraveghere prin aplicarea ştampilei în registru;

3. să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni şi să menţioneze acest lucru în registru de supraveghere;

4. să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept conform art. 177 lit. b); verificările la cazan se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;

5. să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen de 15 zile de la întocmire;

6. să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;

7. să efectueze examinarea personalului de deservire, cu respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

CAPITOLUL XV

MĂSURI ADMINISTRATIVE

Art. 288 (1) Nerespectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de către persoanele fizice sau juridice autorizate sau de către personalul tehnic de specialitate atestat, prevăzute/prevăzut în prezenta prescripţie tehnică precum şi în cazul în care condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, se pot aplica următoarele măsuri administrative, în funcţie de natura acestora cu:

1. avertisment;

2. suspendarea, pe o perioada de până la 6 luni, a autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR;

3. retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

2. Aplicarea măsurilor administrative prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a principiului proporţionalităţii.

3. Aplicarea în termen de 6 luni a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. a), atrage suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni a autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

4. Aplicarea în termen de un an a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. b), atrage retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

5. Contestarea deciziei de sancţionare şi modul de reacordare a autorizaţiilor/atestatelor suspendate sau retrase se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile.

CAPITOLUL XVI

TARIFE

Art. 289 Pentru activităţile efectuate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, se aplică tarifele stabilite de lista de tarife ISCIR care reglementează acest lucru.

CAPITOLUL XVII

DISPOZIŢII FINALE

Art. 290 (1) În cazul în care cartea cazanului se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la

solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează duplicat la partea de exploatare.

(2) Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a cazanului prevăzută la art. 69, alin. (1), lit. b) sau de documentaţia tehnică întocmită de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru examinări/investigaţii cu caracter tehnic.

Art. 291 Documentele care se depun la ISCIR trebuie să fie redactate/traduse în limba română de către un traducător autorizat.

Art. 292 Termenele de soluţionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform legislaţiei în vigoare.

Art. 293 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări tehnice neprogramate la cazanele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele fizice autorizate/atestate sau persoane juridice autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.

Art. 294 Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării acestora, cu excepţia autorizaţiilor personalului de deservire. Autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă.

Art. 295 La instalaţiile şi echipamentele neautorizate pentru funcţionare de către ISCIR sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.